{"id":44,"date":"2022-02-04T12:00:00","date_gmt":"2022-02-04T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/gandvagabond.ro\/?p=44"},"modified":"2024-01-22T17:08:08","modified_gmt":"2024-01-22T15:08:08","slug":"aleile-oamenilor-casele-cainilor-o-introducere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/aleile-oamenilor-casele-cainilor-o-introducere\/","title":{"rendered":"Aleile oamenilor, casele c\u00e2inilor \u2013 O introducere"},"content":{"rendered":"\n

text de Aron Nor, ilustra\u021bii de Mina Mimosa<\/mark><\/p>\n\n\n\n

\n

Percep\u021biile despre animale ca fiind \u201eamenin\u021b\u0103ri\u201d sau \u201eb\u0103t\u0103i de cap\u201d sunt mai degrab\u0103 construite social \u0219i politic dec\u00e2t \u201enaturale\u201d \u0219i \u201ereale\u201d… aceste construc\u021bii sunt totu\u0219i influente, \u0219i animalele de pe str\u0103zi sunt \u00een mod obi\u0219nuit clasificate \u00een categorii de non-apartenen\u021b\u0103 \u00een ora\u0219e, precum \u201ef\u0103r\u0103 ad\u0103post\u201d, \u201er\u0103t\u0103cite\u201d, sau chiar \u201es\u0103lbatice\u201d sau necivilizate.[1]<\/sup><\/a><\/mark><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Subiectul c\u00e2inilor care locuiesc pe str\u0103zile din Rom\u00e2nia este abordat des de cet\u0103\u021beni, at\u00e2t de noua clas\u0103 de mijloc, c\u00e2t \u0219i de asocia\u021biile non-profit, politicieni sau activistx, \u0219i este unul dintre motivele pentru care Rom\u00e2nia este descris\u0103 ca fiind periculoas\u0103 \u0219i inuman\u0103 \u00een presa interna\u021bional\u0103.[2]<\/sup><\/a> De\u0219i aceste remarci nu sunt total nejustificate, nu sunt nici pe deplin adev\u0103rate \u0219i nici prea precise.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t de \u201epericuloas\u0103\u201d este Rom\u00e2nia pentru cet\u0103\u021beni datorit\u0103 prezen\u021bei c\u00e2inilor de pe str\u0103zi, r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut. Ce fel de parametrii sunt urm\u0103ri\u021bi: num\u0103rul cazurilor de rabie, num\u0103rul mu\u0219c\u0103turilor sau decesele rezultate din cauza mu\u0219c\u0103turilor? De exemplu, cazurile de rabie uman\u0103 care \u00een Europa este considerat\u0103 o zoonoz\u0103 foarte rar\u0103 \u0219i prevenibil\u0103 prin vaccinare sunt p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nesemnificative. Din 2006 p\u00e2n\u0103 \u00een 2012 Rom\u00e2nia \u00eenregistra aproximativ un singur caz pe an, iar din 2012 nu au mai fost \u00eenregistrate altele – conform unui raport epidemiologic din 2019.[3]<\/sup><\/a> De altfel, un studiu publicat \u00een 2015 raporteaz\u0103 c\u0103 din anii 90 \u00eencoace \u00een Rom\u00e2nia au fost \u00eenregistrate 11 decese datorate mu\u0219c\u0103turilor c\u00e2inilor de pe str\u0103zi, un num\u0103r mai mic ca \u00een Marea Britanie, care din 2005 p\u00e2n\u0103 la data public\u0103rii studiului \u00eenregistra 17 decese datorate mu\u0219c\u0103turilor c\u00e2inilor cu proprietar.[4]<\/sup><\/a> Compar\u00e2nd aceste cifre men\u021bionate cu un alt studiu mai am\u0103nun\u021bit din 2021 vedem c\u0103 de\u0219i Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat \u00een total un num\u0103r mai mare de decese dec\u00e2t Marea Britanie, din 1995 p\u00e2n\u0103 \u00een 2016, diferen\u021ba este totu\u0219i mic\u0103, iar Ungaria \u0219i Fran\u021ba se afl\u0103 \u00een cele din urm\u0103 \u00een capul listei.[5]<\/sup><\/a> De asemenea, urm\u0103rind inciden\u021ba deceselor ap\u0103rute \u00een urma mu\u0219c\u0103turilor de c\u00e2ini raportat\u0103 la num\u0103rul de locuitori, vedem c\u0103 Rom\u00e2nia nu este de fapt nici prima, nici a doua, nici a treia \u00een topul \u021b\u0103rilor din Europa, ci Ungaria, Cipru \u0219i Finlanda. [6]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Poate reprezentarea Rom\u00e2niei ca o \u021bar\u0103 crud\u0103 \u00een mod voit fa\u021b\u0103 c\u00e2ini are mai mult sens dec\u00e2t imaginea amenin\u021b\u0103toare fa\u021b\u0103 de cet\u0103\u021beni pe care a primit-o. Sigur, aceast\u0103 etichet\u0103 este de \u00een\u021beles din anumite puncte de vedere, \u00een special c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la legalitatea eutanasierii \u0219i diferitele practici locale violente. Cu toate acestea, ea nu ia \u00een considerare modurile diverse prin care cet\u0103\u021benii au grij\u0103 \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 din compasiune fa\u021b\u0103 de locuitorii str\u0103zilor,[7]<\/sup><\/a> precaritatea multora dintre ace\u0219tia, sau faptul c\u0103 \u201eeutanasierea\u201d animalelor care locuiesc pe str\u0103zi nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar \u00een Estul Europei. C\u00e2nd vine vorba de omor\u00e2rea animalelor complet s\u0103n\u0103toase, printre care \u0219i mult iubitele \u201eanimale de companie\u201d, care ajung \u00een ad\u0103posturile americane, eutanasierea lor este v\u0103zut\u0103 uneori – \u00een mod contradictoriu – ca fiind o variant\u0103 \u201emai bun\u0103\u201d pentru<\/em> ele<\/em> dec\u00e2t o via\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 pe str\u0103zi sau \u00een jurul oamenilor nep\u0103s\u0103tori.[8]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Sentimentele de compasiune, desigur, \u00een orice fel se manifest\u0103 ele pe plan local, nu sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de toat\u0103 lumea. C\u00e2inii care tr\u0103iesc pe str\u0103zile din Rom\u00e2nia sunt portretiza\u021bi adesea ca ni\u0219te bestii care sf\u00e2\u0219ie oamenii,[9]<\/sup><\/a> de\u0219i o mare parte din interac\u021biunile violente sunt cel mai probabil datorate provoc\u0103rilor, abuzurilor \u0219i agresiunilor din partea oamenilor,[10]<\/sup><\/a> c\u00e2t \u0219i un rezultat al procesului de urbanizare, gentrificare \u0219i privatizare al spa\u021biului care creeaz\u0103 un mediu ostil pentru multe animale non-umane.[11]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, \u00een lipsa unui proprietar, c\u00e2inii, dar \u0219i alte animale \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d care circul\u0103 pe str\u0103zile din Rom\u00e2nia, precum pisicile care nu sunt \u00een acest sens \u201edomesticite cum se cuvine\u201d, sunt v\u0103zute adesea ca animale \u201ehoinare\u201d \u00eentr-un spa\u021biu nepotrivit lor. Aceste animale non-umane fie sunt percepute ca \u201eparazi\u021bi\u201d pentru c\u0103 \u201eocup\u0103\u201d, \u201ed\u0103uneaz\u0103\u201d, \u0219i \u201epolueaz\u0103\u201d, ordinea public\u0103 prin simpla lor prezen\u021b\u0103,[12]<\/sup><\/a> fie ca ni\u0219te simple animale \u201eam\u0103r\u00e2te\u201d care instig\u0103 mil\u0103 datorit\u0103 prezen\u021bei lor \u201er\u0103t\u0103citoare\u201d printre oameni \u0219i ma\u0219ini. \u00cen orice caz, ele nu sunt v\u0103zute ca membrii ai societ\u0103\u021bii, nu au dreptul s\u0103 decid\u0103 pentru ele, cum sau unde s\u0103 fie, nici cu cine s\u0103 locuiasc\u0103, ci sunt v\u0103zute ca fiind nelalocul lor.<\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba c\u00e2inilor \u0219i a pisicilor \u00een spa\u021biile publice este legitim\u0103 \u0219i acceptat\u0103 doar atunci c\u00e2nd sunt proprietatea cuiva, asemenea modelului occidental.[13]<\/sup><\/a> Astfel, de orice parte a spectrului politic ne uit\u0103m \u00een prezent, spa\u021biul public nu le apar\u021bine, fie pentru c\u0103 aceste animale sunt o surs\u0103 de \u201epericol\u201d, \u201emizerie\u201d, \u201epoluare\u201d, \u0219i \u201eboal\u0103\u201d, fie dimpotriv\u0103: pentru c\u0103 spa\u021biul public le pune via\u021ba \u00een pericol. Aceast\u0103 apartenen\u021b\u0103 la un spa\u021biu care este \u201ecorespunz\u0103tor\u201d lor, este trasat\u0103 \u0219i retrasat\u0103 de oameni prin distinc\u021bia modern\u0103 dintre Natur\u0103 \u0219i Cultur\u0103, prin ceea ce este constituit ca Civilizat \u0219i Necivilizat, Public \u0219i Privat, \u0219i nu \u00een cele din urm\u0103 Om \u0219i Animal.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ochii publici, c\u00e2inii care sunt \u00een afara statutului de proprietate sau a unui ad\u0103post uman, \u0219i care tr\u0103iesc \u00een vecin\u0103tate cu oamenii, devin o problem\u0103 care trebuie rezolvat\u0103. \u00cen func\u021bie de statutul pe care-l primesc, de \u201eparazi\u021bi\u201d sau \u201eorfani\u201d, diverse \u00eencerc\u0103ri de a-i \u00eenl\u0103tura din spa\u021biul public apar, fie pentru \u201ebinele\u201d Omului (alb, urban, membru al clasei de mijloc), fie pentru \u201ebinele comun\u201d sau al lor. Uciderea acestora este justificat\u0103 prin prisma \u201es\u0103n\u0103t\u0103\u021bii\u201d \u0219i \u201ebun\u0103st\u0103rii\u201d publice, sau a esteticii corespunz\u0103toare unui spa\u021biu urban European.[14]<\/sup><\/a> Astfel, p\u00e2n\u0103 \u0219i \u201ecel mai bun prieten al omului\u201d sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u00een a fi omor\u00e2t atunci c\u00e2nd ajunge s\u0103 fie considerat un \u201esurplus\u201d \u0219i este nedorit de oameni.[15]<\/sup><\/a> Pe c\u00e2t de arogant\u0103, violent\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de etic\u0103 este omor\u00e2rea acestora \u00een Rom\u00e2nia sau \u00een alte p\u0103r\u021bi – \u00eentre\u021bin\u00e2nd \u0219i \u00eent\u0103rind \u00een acela\u0219i timp percep\u021bia c\u0103 animalele de pe str\u0103zi sunt un fel de gunoi public nociv<\/em> – aceast\u0103 practic\u0103 nu implic\u0103 doar costuri enorme, c\u00e2t \u0219i permanente, dar este \u00een cele din urm\u0103 total ineficient\u0103, at\u00e2t pe termen mediu \u0219i \u00een special pe termen lung, c\u00e2nd vine vorba de controlul popula\u021biilor de c\u00e2ini – tocmai ce \u00ee\u0219i propune s\u0103 realizeze.[16]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Ca solu\u021bie alternativ\u0103 la aceast\u0103 practic\u0103 ineficient\u0103 \u0219i imoral\u0103, cet\u0103\u021benii \u0219i multe organiza\u021bii non-profit din Rom\u00e2nia propun \u0219i se investesc fizic, cu toate resursele \u0219i puterile pe care le au, fie \u00een prinderea, sterilizarea \u0219i relocarea acestora ca \u201eanimale de companie\u201d \u00een locuin\u021bele occidentalilor mai \u00eenst\u0103ri\u021bi \u0219i \u201emai civiliza\u021bi\u201d, fie \u00een prinderea, sterilizarea \u0219i returnarea lor \u00een loca\u021bia din care au fost ridica\u021bi. \u00cens\u0103, de\u0219i sterilizarea c\u00e2inilor care locuiesc pe str\u0103zi poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca un r\u0103spuns urgent la legea eutanasierii \u0219i a pericolelor umane precum accidentele rutiere, ea nu este perceput\u0103 de to\u021bi cet\u0103\u021benii ca un r\u0103spuns contextual, tactic \u0219i de moment \u00een fa\u021ba diverselor presiuni politice, economice, sociale, materiale sau de alt\u0103 natur\u0103. Din contr\u0103, \u00eenl\u0103turarea animalelor din spa\u021biul public devine \u00een sine proiectul politic propus, iar sterilizarea: echivalentul \u201eresponsabilit\u0103\u021bii\u201d \u0219i a unei \u201ebune \u00eengrijiri\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum vom vedea pe parcursul cercet\u0103rii, interven\u021bia chirurgical\u0103 practicat\u0103 sub numele de gonadectomie<\/em>, opera\u021bia prin care gonadele sunt \u00eendep\u0103rtate, nu aduce doar \u201ebeneficii f\u0103r\u0103 riscuri\u201d[17]<\/sup><\/a> cum este adesea prezentat\u0103, \u0219i nu are ca scop doar controlul reproductiv. Modificarea comportamentului individual prin \u00eenl\u0103turarea testiculelor \u0219i a ovarelor, care de altfel produc hormoni esen\u021biali \u00een dezvoltarea organismului, este \u00eempachetat\u0103 \u0219i sub forma unui \u201ebeneficiu\u201d adus viitorilor proprietari. Interven\u021biile care elimin\u0103 func\u021biile reproductive f\u0103r\u0103 un impact negativ asupra hormonilor, care de altfel nu modific\u0103 nici comportamentul pacien\u021biilor, precum vasectomia<\/em> sau histerectomia<\/em>, sunt extrem de rar discutate. Acestea nu fac parte din preg\u0103tirea medicilor veterinari din Rom\u00e2nia \u0219i sunt extrem de rar practicate, chiar dac\u0103 sunt din ce \u00een ce mai des men\u021bionate \u00een literatura de specialitate \u0219i sunt opera\u021bii relativ simple \u0219i rapide.[18]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

O mare parte din c\u00e2inii care ajung s\u0103 fie steriliza\u021bi sunt tocmai aceia v\u0103zu\u021bi ca fiind \u201ef\u0103r\u0103 ras\u0103\u201d care tr\u0103iesc pe str\u0103zi, \u00een multe cazuri \u00een preajma persoanelor marginalizate, rasializate, f\u0103r\u0103 ad\u0103post, sau cu resurse limitate, \u00een timp ce c\u00e2inii care sunt considera\u021bi de \u201eras\u0103 pur\u0103\u201d continu\u0103 s\u0103 fie \u00eenmul\u021bi\u021bi \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103.[19]<\/sup><\/a> Ace\u0219tia sunt v\u00e2ndu\u021bi pentru a face un ban \u00een plus sau pentru diverse mofturi umane, iar o mare parte din ei ajung din nou pe str\u0103zi, abandona\u021bi la marginea p\u0103durii, a unui sat, sau \u00een mijlocul c\u00e2mpului. Abandonul masiv de c\u0103tre proprietari \u0219i de\u021bin\u0103tori a puilor, dar \u0219i a adul\u021bilor, care nu sunt dori\u021bi din diverse motive de c\u0103tre oameni, ajunge s\u0103 fie unul dintre factorii principali care contribuie la cre\u0219terea sau men\u021binerea num\u0103rului de c\u00e2ini pe str\u0103zi.[20]<\/sup><\/a> De aceea, e important de v\u0103zut \u0219i cine<\/em> r\u0103m\u00e2ne \u00een urma steriliz\u0103rilor masive sau poate chiar eficien\u021ba lor \u00eentr-un anumit sens, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00eenmul\u021birea inten\u021bionat\u0103 a \u201eanimalelor de companie\u201d se practic\u0103 f\u0103r\u0103 nicio problem\u0103 \u00een \u021bar\u0103, iar programele de prindere\/sterilizare\/returnare trebuie s\u0103 ating\u0103 un procent foarte mare (cel mai probabil peste 75%) de steriliz\u0103ri, pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp, pentru a da rezultate.[21]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 analiz\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare care vizeaz\u0103 \u0219i sterilizarea, nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca o critic\u0103 adus\u0103 persoanelor care se \u00eengrijesc de vie\u021bile diferitelor animale de pe str\u0103zi, \u00eencerc\u00e2nd din r\u0103sputeri s\u0103 le ofere o via\u021b\u0103 mai bun\u0103, ci asupra diferitelor practici de control ale popula\u021biilor non-umane \u0219i a ce anume este considerat \u201eadecvat” acestora. Numai \u00een\u021beleg\u00e2nd mai clar rela\u021biile de putere \u00een care suntem implicatx putem schimba imaginarul politic, \u0219i ulterior practicile aferente acestuia. Ceea ce g\u00e2ndim nu este la polul opus de modul \u00een care ac\u021bion\u0103m, ci este \u00eens\u0103\u0219i un fel de a ac\u021biona, cum \u0219i practicile nostre sunt \u00een acela\u0219i timp un fel de a concepe alte lumi posibile.<\/p>\n\n\n\n

Discursul din jurul steriliz\u0103rii, \u00eens\u0103, nu problematizeaz\u0103 \u00eenc\u0103lcarea autonomiei corporale sau modificarea comportamentului acestora, nici rela\u021biile de putere dintre oameni \u0219i celelalte animale care stau la baza prevenirii na\u0219terilor ce \u201etrebuie controlate\u201d, \u00een primul \u0219i-n primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 sunt nedorite de c\u0103tre oameni.[22]<\/sup><\/a> Acesta nu aduce \u00een discu\u021bie un proiect emancipator de modificare a spa\u021biului public, ci are ca scop final acela\u0219i plan de \u00eenl\u0103turare a c\u00e2inilor \u0219i pisicilor \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d de pe str\u0103zi. Astfel, putem spune c\u0103 toate discursurile prezente, at\u00e2t cele care militeaz\u0103 pentru reducerea popula\u021biei prin orice mijloc posibil (uciderea lor), c\u00e2t \u0219i cele care propun controlul acestora prin interven\u021bia chirugical\u0103 de \u00eendep\u0103rtare a gonadelor ca o solu\u021bionare \u201euman\u0103\u201d, au ceva \u00een comun. Aceste variante propuse \u0219i practicate, care nu sunt doar ni\u0219te r\u0103spunsuri apolitice, luate cu ajutorul ad\u0103posturilor, medicilor veterinari, ONG-urilor \u0219i a cet\u0103\u021benilor de a rezolva o simpl\u0103 \u201eproblem\u0103\u201d, au ca scop reducerea semnificativ\u0103 a animalelor din spa\u021biul public – considerate ca fiind nelalocul lor.[23]<\/sup><\/a> Obiectivul final fiind acela de a \u00eenl\u0103tura, \u00een \u00eentregime, animalele care sunt considerate domestice \u0219i tr\u0103iesc \u00een prezent f\u0103r\u0103 proprietar \u00een preajma a\u0219ez\u0103rilor umane.<\/p>\n\n\n\n

Locuitorii non-umani ajung, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 fie clasifica\u021bi ca \u201eintru\u0219i ai spa\u021biului public\u201d, iar num\u0103rul lor devine problema num\u0103rul unu. Chiar dac\u0103 oamenii au ocupat o mare parte din spa\u021biul disponibil ini\u021bial \u0219i altor animale – proces prin care urbanizarea \u00eens\u0103\u0219i devine o strategie antropocentric\u0103 de colonizare a spa\u021biul non-uman v\u0103zut ca \u201et\u0103r\u00e2mul nim\u0103nui\u201d – acest lucru nu este luat \u00een considerare.[24]<\/sup><\/a> De aceea, putem vorbi despre aceste demersuri ca rezultat al unui ansamblu mai mare de biopolitici antropocentrice<\/em>[25]<\/sup><\/a> <\/em>orientate spre controlul eficient al corpurilor \u0219i popula\u021biilor non-umane. \u00cen alte cuvinte, un ansamblu de politici \u0219i practici prin care este men\u021binut\u0103 separarea dintre Om ca non-animal \u0219i Animalul ca non-persoan\u0103 sau ca proprietate, care face ca existen\u021ba lor s\u0103 fie un simplu num\u0103r de gestionat.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate c\u0103 via\u021ba multor animale de pe str\u0103zile Rom\u00e2niei este grea, periculoas\u0103 \u0219i adesea nefericit\u0103, condi\u021biile tragice nu dicteaz\u0103 \u0219i nu justific\u0103 excluderea lor for\u021bat\u0103 din locurile \u00een care tr\u0103iesc \u0219i propunerea unei singure alternative identic\u0103 \u021b\u0103rilor vestice: izolarea lor \u00een casa omului ca \u201eanimale de companie\u201d \u0219i transformarea acestora \u00een proprietate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, c\u00e2inii, c\u00e2t \u0219i al\u021bi sinantropi din spa\u021biul public, care nu sunt v\u0103zu\u021bi nici ca \u201eanimale s\u0103lbatice\u201d, dar nici propriu-zis \u201edomestice\u201d, sunt fie ni\u0219te \u201eb\u0103t\u0103i de cap\u201d de care trebuie s\u0103 sc\u0103p\u0103m cu orice pre\u021b, fie ni\u0219te \u201evictime\u201d care au nevoie s\u0103 fie salvate, incapabile de a \u00een\u021belege \u0219i decide ce e mai bine pentru ele. Putem spune, \u00een acest sens, c\u0103 eforturile prezente nu sunt focusate pe \u00eempotrivirea, schimbarea sau rearanjarea traiectoriilor care \u00eemping vie\u021bile acestor fiin\u021be \u00eenspre diverse riscuri, ajung\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 fie dependente de mila oamenilor, ci dimpotriv\u0103 ele urm\u0103resc \u00eenl\u0103turarea non-umanilor din mediul \u00een care tr\u0103iesc. C\u00e2inii care locuiesc pe str\u0103zi fie sunt introdu\u0219i \u0219i integra\u021bi \u00een spa\u021biului domestic al familiei burgheze occidentale \u0219i sunt \u00een acest sens inclu\u0219i \u00een Societate ca extensie a lucrurilor umane – \u00een niciun caz ca actori politici – fie urmeaz\u0103 s\u0103 fie \u00eenl\u0103tura\u021bi, \u00eentr-un fel sau altul, din Societate datorit\u0103 categorisirii lor ca extensie a Naturii \u201es\u0103lbatice\u201d sc\u0103pat\u0103 de sub control. Spa\u021biul public nu este problematizat niciodat\u0103 pentru a fi schimbat, ci persisten\u021ba anumitor animale \u00een acest spa\u021biu este ceea ce intr\u0103 mereu \u00een discu\u021bie. Astfel, oamenii ajung s\u0103 aleag\u0103 \u00een locul lor, iar interesele, dorin\u021bele, rela\u021biile sociale \u0219i teritoriale existente pe care acestea le au, sunt adesea ignorate \u0219i minimizate. Locuitorii non-umani ai str\u0103zilor sunt supu\u0219i \u00een mod constant unor procese prin care mobilitatea, autonomia corporal\u0103, alegerile individuale \u0219i de multe ori chiar existen\u021ba lor ajunge s\u0103 fie controlat\u0103 cu stricte\u021be de oameni.<\/p>\n\n\n\n

Acest studiu urm\u0103re\u0219te \u0219i sper\u0103 at\u00e2t s\u0103 se al\u0103ture diferitelor ini\u021biative activiste, c\u00e2t \u0219i s\u0103 \u00eemping\u0103 imaginarul politic \u00eenspre o varietate mai larg\u0103 de posibilit\u0103\u021bi care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 vie\u021bile animalelor non-umane din spa\u021biul public. Problematiz\u00e2nd procesul de modernizare, urbanizare, gentrificare \u0219i privatizare, c\u00e2t \u0219i discursurile din jurul \u201eciviliz\u0103rii\u201d \u0219i Europeniz\u0103rii Rom\u00e2niei, \u00eempreun\u0103 cu practicile de gestionare a corpurilor \u0219i popula\u021biilor de c\u00e2ini sau a altor locuitori din spa\u021biul public, putem analiza mai bine rela\u021biile existente dintre oameni \u0219i celelalte animale \u00een zona urban\u0103 \u0219i poate chiar da na\u0219tere altor ansambluri politice. Av\u00e2nd ca scop studiul a\u0219a-numitei \u201eproblem\u0103 a c\u00e2inilor vagabonzi\u201d din Rom\u00e2nia \u0219i practicile biopolitice aferente ei, aceast\u0103 cercetare chestioneaz\u0103, \u00een acela\u0219i timp, cui \u00eei apar\u021bine spa\u021biul public \u0219i ce fel de bariere \u0219i violen\u021be (institu\u021bionale, intersubiective sau epistemice)[26]<\/sup><\/a> traverseaz\u0103 acest spa\u021biu pentru a explora alte moduri de coabitare \u0219i rezisten\u021b\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 axat\u0103 at\u00e2t pe diminuarea rela\u021biilor de putere, c\u00e2t \u0219i pe l\u0103rgirea agentivit\u0103\u021bii \u0219i libert\u0103\u021bii non-umanilor.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a ne \u00eendrepta cu adev\u0103rat spre alte ansambluri politice, alte lumi posibile, \u00een primul \u0219i-n primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 ne desprindem de aroganta idee c\u0103 rela\u021bia omului cu lumea este central\u0103 \u0219i s\u0103 accept\u0103m c\u0103 toate animalele (umane \u0219i non-umane) \u00een felurile lor specifice, creative \u0219i imprevizibile sunt prinse, \u00eempinse \u0219i surprinse de re\u021belele din care fac parte, traduc\u00e2nd lumea \u00eentr-o sumedenie de feluri capabile de a produce schimb\u0103ri pozitive asupra felurilor \u00een care convie\u021buim – e musai, \u00eens\u0103, s\u0103 le sprijinim \u0219i s\u0103 le oferim oportunitatea de a face asta!<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Note<\/p>\n\n\n\n

\n

[1]<\/a>. Narayanan, \u201eStreet dogs at the intersection of colonialism and informality\u201d, 479.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a>. Karamaniola, Bucharest Barks<\/em>, 1-11.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a>. European Centre for Disease Prevention and Control, \u201eRabies\u201d, 2.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a>. Pencea \u0219i Br\u0103d\u0103\u021ban, \u201eStray Dogs in Romania\u201d, 1.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a>. Sarenbo \u0219i Svensson, \u201eBitten or struck by dog\u201d, 5.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a>. Sarenbo \u0219i Svensson, 2.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a>. Karamaniola, 191-192.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a>. Frommer \u0219i Arluke, \u201eLoving Them to Death\u201d, 6-7; Palmer, \u201eKilling Animals\u201d, 173.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a>. Karamaniola, 81.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a>. Narayanan, \u201eStreet dogs\u201d, 486; Patronek et al., \u201eCo-occurrence of potentially preventable factors\u201d, 1732. Analiz\u00e2nd observa\u021biile organiza\u021biei (WSD) de salvare a c\u00e2inilor din India, Narayanan precizeaz\u0103 c\u0103 uciderea c\u00e2inilor cre\u0219te \u00een aceela\u0219i timp num\u0103rul mu\u0219c\u0103turilor provocate de ace\u0219tia deoarece pe m\u0103sur\u0103 ce c\u00e2inii sunt uci\u0219i, al\u021bi c\u00e2ini din vecin\u0103tate sau de pe str\u0103zi se deplaseaz\u0103 \u00een locurile \u00een care tr\u0103iau ace\u0219tia. Acest fenomen duce la cre\u0219terea num\u0103rului de lupte \u00eentre c\u00e2ini, c\u00e2t \u0219i la atacurile lor panicoase asupra oamenilor. \u00cen studiul lor, Patronek et al. au raportat c\u0103 \u00een SUA, de\u0219i extram de rare, 78.1% dintre fatalit\u0103\u021bile rezultate din mu\u0219c\u0103turile de c\u00e2ini sunt atribuite c\u00e2inilor care au un proprietar de mai mult de 90 de zile, dintre ace\u0219ti c\u00e2ini 76,2% sunt izola\u021bi de interac\u021biunile regulate \u0219i pozitive cu oamenii, fiind \u021binu\u021bi \u00een lan\u021b de exemplu sau \u00eentr-o arie \u00eengr\u0103dit\u0103. Din 256 de fatalit\u0103\u021bi raportate pe o perioad\u0103 de 10 ani, 190 dintre acestea (74,2%) s-au \u00eent\u00e2mplat pe proprietatea privat\u0103 a proprietarilor de c\u00e2ini. Printre aceste lucruri, cea mai izbitoare constatare fiind apari\u021bia concomitent\u0103 a mai multor factori declan\u0219atori care sunt adesea sub controlul proprietarilor: izolarea c\u00e2inilor de la contact \u0219i interac\u021biuni pozitive cu oamenii, evitarea \u0219i prevenirea conflictelor, abuzul \u0219i neglijarea direct\u0103 de c\u0103tre proprietari, nesupravegherea c\u00e2inilor \u00een preajma copiilor mici \u0219i a adul\u021bilor vulnerabili \u0219i nefamiliari c\u00e2inelui, \u0219i \u00eenchiderea sau legarea c\u00e2inilor \u00eentr-un spa\u021biu izolat \u00een care sunt neglija\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a>. Vezi Palmer, \u201eColonization, urbanization, and animals\u201d; Hubbard \u0219i Brooks, \u201eAnimals and urban gentrification\u201d; Narayanan, \u201eStreet dogs\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a>. Karamaniola, 10; Karamaniola, 93; Marchesini, \u201eAnimals of the City\u201d, 90.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a>. Karamaniola, 4-5; Srinivasan, \u201eThe biopolitics of animal being\u201d, 6; Howell, At Home and Astray, <\/em>100-101.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a>. Karamaniola, 50. Vezi \u0219i Hubbard \u0219i Brooks, 6-7; Holmberg, Urban Animals, <\/em>39.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a>. Shingne, \u201eThe more-than-human right to the city\u201d, 7. \u00cen text este men\u021bionat cum c\u00e2inii sunt portretiza\u021bi ca ni\u0219te obiecte sau bunuri produse \u00een exces, nu ca ni\u0219te fiin\u021be vii, c\u00e2nd vine vorba de controlul popula\u021biei acestora.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/a>. Arsene, \u201ePROIECT PRIVIND GESTIONAREA C\u00c2INILOR\u201d, 4. Srinivasan \u0219i Nagara, \u201eDeconstructing the Human Gaze\u201d, 1085; Pencea \u0219i Br\u0103d\u0103\u021ban, 5, 8; Srinivasan, \u201eRemaking more\u2010than\u2010human society\u201d, 4.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/a>. Reichler, \u201eGonadectomy in cats and dogs\u201d; Urfer \u0219i Kaeberlein, \u201eDesexing Dogs\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/a>. Kutzler, \u201eGonad-Sparing Surgical Sterilization in Dogs\u201d; Farhoody et al., \u201eAggression toward Familiar People\u201d; Parsemus, \u201eHormone-Sparing Sterilization\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/a>. Srinivasan \u0219i Nagara, 1085.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/a>. Arsene, 3.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/a>. Crawford, Calver \u0219i Fleming, \u201eA Case of Letting the Cat\u201d, 3; Pentru a reduce num\u0103rul pisicilor \u201ehoinare\u201d, este men\u021bionat c\u0103 programele de prindere\/sterilizare\/returnare trebuie s\u0103 sterilizeze, pe parcursul mai multor ani, peste 75% din popula\u021bia fertil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/a>. Palmer, \u201e\u00ab\u2060<\/sup>Taming the Wild Profusion of Existing Things\u00bb\u2060<\/sup>\u201d, 127; Vezi \u0219i Palmer, \u201eKilling Animals\u201d, 183.<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/a>. Srinivasan, \u201eThe biopolitics of animal being\u201d, 11.<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/a>. Narayanan, 480.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/a>. Narayanan, \u201eStreet dogs\u201d, 490.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/a>. Wadiwel, The War against Animals<\/em>.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Subiectul c\u00e2inilor care locuiesc pe str\u0103zile din Rom\u00e2nia este abordat des de cet\u0103\u021beni, at\u00e2t de noua clas\u0103 de mijloc, c\u00e2t \u0219i de asocia\u021biile non-profit, politicieni sau activistx, \u0219i este unul dintre motivele pentru care Rom\u00e2nia este descris\u0103 ca fiind periculoas\u0103 \u0219i inuman\u0103 \u00een presa interna\u021bional\u0103. De\u0219i aceste remarci nu sunt total nejustificate, nu sunt nici pe deplin adev\u0103rate \u0219i nici prea precise…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":48,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-44","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cercetare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=44"}],"version-history":[{"count":22,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":672,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/44\/revisions\/672"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/48"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=44"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=44"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=44"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}