{"id":528,"date":"2023-02-15T17:05:23","date_gmt":"2023-02-15T15:05:23","guid":{"rendered":"https:\/\/gandvagabond.ro\/?p=528"},"modified":"2023-02-15T17:19:55","modified_gmt":"2023-02-15T15:19:55","slug":"de-la-agresivitate-la-comunitate-zece-pasi-inainte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/de-la-agresivitate-la-comunitate-zece-pasi-inainte\/","title":{"rendered":"De la agresivitate la comunitate, zece pa\u0219i \u00eenainte"},"content":{"rendered":"

text \u0219i fotografii de Aron Nor<\/mark><\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma evenimentului tragic care a avut loc s\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 ianuarie, c\u00e2nd Ana Oros, o femeie de 43 de ani, a murit dup\u0103 ce a fost mu\u0219cat\u0103 de mai mul\u021bi c\u00e2ini \u00een zona Lacului Morii, ura, groaza \u0219i frica au intrat rapid \u00een discursul public. \u00cen locul grijii, doliului, \u0219i a unei \u00een\u021belegeri mai aprofundate a contextelor care duc la interac\u021biuni nefericite cu c\u00e2inii, s-a aruncat vina din st\u00e2nga-n dreapta. F\u0103r\u0103 re\u021bineri, \u00een avalan\u0219a \u0219tirilor, post\u0103rilor \u0219i comentariilor care circulau pe re\u021belele de socializare, c\u00e2inii f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n au fost rapid portretiza\u021bi ca ni\u0219te fiare \u00eensetate de s\u00e2nge, iar contextul parc\u0103 nici c\u0103 mai conta. Se zvone\u0219te chiar c\u0103 unii oameni au mers un pas \u0219i mai departe \u00een a-\u0219i \u201eface dreptate”, ie\u0219ind cu arme de v\u00e2n\u0103toare la omor\u00e2t de c\u00e2ini.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar fi s\u0103 cercet\u0103m comportamentul c\u00e2inilor crescu\u021bi \u0219i adapta\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een libertate, am observa \u00eens\u0103 c\u0103 este pu\u021bin probabil ca ace\u0219tia s\u0103 atace oameni, \u00een special \u00eentr-un mod fatal. Conform studiilor \u0219tiin\u021bifice<\/a>, marea majoritate a c\u00e2inilor care tr\u0103iesc \u00een libertate nu reprezint\u0103 un pericol pentru oameni<\/strong>. Indivizii care chiar pot fi periculo\u0219i constituie un num\u0103r mic din \u00eentreaga popula\u021bie. Cazurile \u00een care ace\u0219tia ajung s\u0103 atace nu sunt doar rare, ci \u0219i, cel mai probabil, datorate provoc\u0103rilor, abuzurilor \u0219i agresiunilor repetate din partea oamenilor, sau diferitor factori ce pot provoca fric\u0103 \u0219i anxietate c\u00e2inilor, de exemplu atunci c\u00e2nd ace\u0219tia sunt \u021binu\u021bi \u00eempotriva voin\u021bei lor sau c\u00e2nd omul ini\u021biaz\u0103 un contact fizic for\u021bat – fie el \u0219i bine inten\u021bionat.<\/p>\n\n\n\n

Etologul \u0219i biologul italian Roberto Bonanni ne spune c\u0103 acest lucru nu ar trebui s\u0103 ne surprind\u0103, deoarece c\u00e2inele a dezvoltat, timp de milenii, diferite abilit\u0103\u021bi de a colabora, comunica \u0219i convie\u021bui al\u0103turi de oameni \u0219i \u00een preajma a\u0219ez\u0103rilor acestora. C\u00e2inii care tr\u0103iesc de ani buni \u00een libertate, care \u00ee\u0219i caut\u0103 singuri de m\u00e2ncare deplas\u00e2ndu-se de colo colo f\u0103r\u0103 prea multe probleme, nu sunt tocmai domestici, dar \u00eempart zonele reziden\u021biale cu oamenii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 tr\u0103iesc \u00eentr-o rela\u021bie de sinantropie<\/a>. Ace\u0219ti c\u00e2ini se afl\u0103 \u00eentr-un raport de adaptare fa\u021b\u0103 de mediul antropic, unde ocup\u0103 o ni\u0219\u0103 ecologic\u0103 particular\u0103. C\u00e2inii de\u021binu\u021bi, \u00een schimb, sunt de multe ori lega\u021bi (sau izola\u021bi de interac\u021biuni sociale) o bun\u0103 parte din zi, nesocializa\u021bi de mici, foarte teritoriali \u00een jurul locului \u00een care primesc m\u00e2ncare, \u0219i neglija\u021bi sau abuza\u021bi \u00een diferite feluri – atunci c\u00e2nd nu sunt efectiv antrena\u021bi s\u0103 atace. Ace\u0219ti factori pot declan\u0219a \u0219i modela un comportament agresiv, cre\u00e2nd un context \u00een care c\u00e2inii de\u021binu\u021bi, sau semi-de\u021binu\u021bi, s\u0103 fie mai predispu\u0219i s\u0103 atace oameni. De fapt, c\u00e2teva studii din Vest<\/a> arat\u0103 c\u0103 mu\u0219c\u0103turile cele mai severe, ce provoac\u0103 cele mai grave leziuni, sunt mult mai probabile acas\u0103, \u00een spa\u021biul privat, dec\u00e2t \u00een orice alt mediu, \u00een timp ce incidentele cu severitate redus\u0103 apar mai des \u00een spa\u021biul public.<\/p>\n\n\n\n

Un alt studiu<\/a> eviden\u021biaz\u0103 c\u0103 \u00een 256 de decese cauzate \u00een urma mu\u0219c\u0103turilor de c\u00e2ini din SUA, \u00een perioada 2000-2009, trei factori sociali au jucat un rol fundamental: felul gre\u0219it \u00een care propriatarii au gestionat c\u00e2inii (37,5%), o istorie de abuz \u0219i neglijen\u021b\u0103 din partea acestora fa\u021b\u0103 de c\u00e2ini (21.1%) \u0219i izolarea c\u00e2inilor de interac\u021biuni pozitive regulate (76.2%). To\u021bi ace\u0219ti factori, ce au mai mult de-a face cu felul \u00een care c\u00e2inii erau \u021binu\u021bi \u0219i trata\u021bi dec\u00e2t cu ei \u00eens\u0103\u0219i, puteau fi preveni\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Agresivitatea este un subiect complex. Literatura de specialitate ne arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 un singur factor responsabil de comportamentul agresiv al c\u00e2inilor, ci o serie de factori sociali, demografici, genetici, comportamentali \u0219i de mediu ce cresc \u0219ansele \u0219i pot contribui. Problema agresivit\u0103\u021bii nu dispare automat prin mai mult control sau prin izolarea unor \u201erase periculoase\u201d, cum prevede legea. Un num\u0103r tot mai mare de studii<\/a> eviden\u021biaz\u0103 c\u0103 legisla\u021bia specific\u0103 raselor de c\u00e2ini este ineficient\u0103. To\u021bi c\u00e2inii au poten\u021bialul de a mu\u0219ca \u0219i pot fi \u00eempin\u0219i, inten\u021bionat sau neinten\u0163ionat, \u00eenspre un comportament agresiv. Cu toate c\u0103 un c\u00e2ine de talie mare poate provoca leziuni mai severe, comportamentul agresiv nu \u021bine exclusiv de rasa acestuia, iar diferite studii<\/a> ne arat\u0103 c\u0103, de fapt, c\u00e2inii de talie mic\u0103 sunt mai predispu\u0219i s\u0103 fie agresivi, lucru ce ar putea fi corelat cu modul \u00een care proprietarii acestora interac\u021bioneaz\u0103 cu ei.<\/p>\n\n\n\n

Frica \u0219i anxietatea sunt factorii centrali<\/a> asocia\u021bi cu un comportament agresiv \u00een multe studii \u0219tiin\u021bifice<\/a>. Unii c\u00e2ini au chiar de cinci ori mai multe \u0219anse s\u0103 fie agresivi<\/a> atunci c\u00e2nd sunt speria\u021bi. C\u00e2inii izola\u021bi social, lega\u021bi, care nu au interac\u021biuni pozitive cu al\u021bi c\u00e2ini \u0219i cu oamenii, sau aceia care primesc pedepse fizice, sunt mai predispu\u0219i s\u0103 fie speria\u021bi. Frica, sau agresivitate, pot fi declan\u0219ate tocmai de lipsa unei variet\u0103\u021bi de interac\u021biuni sociale<\/a> \u0219i de practicile punitive<\/a> \u0219i comportamentul restrictiv sau abuziv<\/a> al oamenilor. Chiar \u0219i atacurile de prad\u0103 pot fi cauzate de diferite tensiuni emo\u021bionale<\/a> generate de stres \u0219i frustrare. Controlul strict al comportamentului poate \u00eempiedica exprimarea unor tr\u0103s\u0103turi importante pentru c\u00e2ini, cresc\u00e2nd probabilitatea ca ace\u0219tia s\u0103 r\u0103spund\u0103 agresiv din cauza frustr\u0103rii. Sunt pu\u021bine \u0219anse ca izolarea c\u00e2inilor care tr\u0103iesc \u00een libertate, \u0219i restric\u021bionarea mobilit\u0103\u021bii \u00een general, s\u0103 rezolve cu adev\u0103rat problema agresivit\u0103\u021bii. Dimpotriv\u0103, un mediu restr\u00e2ns, \u00eenchis, poate declan\u0219a sau agrava un comportament agresiv.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd apar ne\u00een\u021belegeri, c\u00e2inele crescut \u00een libertate poate alege s\u0103 p\u0103streze o oarecare distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de om, \u00eens\u0103 acest lucru nu este valabil \u0219i pentru c\u00e2inele din spa\u021biul privat care dispune de pu\u021bin\u0103 mobilitate. C\u00e2inele de\u021binut de om nu prime\u0219te m\u00e2ncare de la diverse persoane atunci c\u00e2nd este prietenos cu oamenii prin ora\u0219, ci de la o singur\u0103 persoan\u0103 atunci c\u00e2nd ap\u0103r\u0103 curtea, sau zona, \u00een jurul c\u0103reia tr\u0103ie\u0219te. Aceste interac\u021biuni zilnice, de la modul \u00een care \u00ee\u0219i procur\u0103 hrana la mobilitatea de care dispune, joac\u0103 un rol \u00een felul \u00een care ajunge s\u0103 perceap\u0103 al\u021bi oameni \u0219i alte animale nefamiliare: anumi\u021bi c\u00e2ini v\u0103d o oportunitate de a se juca sau de a primi m\u00e2ncare, al\u021bii un pericol.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd omul intervine, captureaz\u0103, relocheaz\u0103, las\u0103 gunoaie \u00een zone nepotrivite, sau \u00eempr\u0103\u0219tie sporadic m\u00e2ncare f\u0103r\u0103 s\u0103 analizeze contextul \u0219i arunc\u0103 constant al\u021bi c\u00e2ini \u00een teritoriu, are un efect asupra c\u00e2inilor, dar \u0219i asupra oamenilor. C\u00e2inii care tr\u0103iesc liberi de ani de zile dezvolt\u0103, cel mai probabil, o rela\u021bie comensal\u0103 sau chiar mutualist\u0103 cu oamenii. \u00cens\u0103, \u00een momentul \u00een care popula\u021bia acestora se schimb\u0103 constant, pot ap\u0103rea diferite conflicte. Acolo unde ieri tr\u0103iau 2-3 c\u00e2ini pe care ASPA ia ridicat, vor ap\u0103rea al\u021bii, at\u00e2ta timp c\u00e2t ni\u0219a ecologic\u0103 le va permite acest lucru. \u00cens\u0103, spre deosebire de c\u00e2inii care tr\u0103iesc ani de zile \u00een teritoriu, c\u00e2inii care-i \u00eenlocuiesc nu vor fi aclimatiza\u021bi zonei pentru o bun\u0103 perioad\u0103 de timp, iar acest lucru poate duce la diferite ne\u00een\u021belegeri, cresc\u00e2nd intensitatea \u0219i frecven\u021ba conflictelor. E contraintuitiv pentru anumite persoane s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 mai mult control uman nu \u00eenseamn\u0103 automat rela\u021bii mai bune cu c\u00e2inii \u0219i alte animale, sau mai pu\u021bine incidente ce pot rezulta \u00een r\u0103ni grave.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd are loc un eveniment tragic ca acesta, c\u00e2inele sinantrop este demonizat al\u0103turi de orice alt c\u00e2ine care a p\u0103\u0219it, sau p\u0103\u0219e\u0219te, \u00een spa\u021biul public, \u00een baza c\u00e2torva cazuri particulare, pu\u021bin \u00een\u021belese, ce ajung s\u0103 aib\u0103 o miz\u0103 politic\u0103. Trebuie s\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 exist\u0103 diferite tipologii de c\u00e2ini care tr\u0103iesc \u0219i traverseaz\u0103 spa\u021biul public, inclusiv c\u00e2ini cu st\u0103p\u00e2n. E posibil ca o bun\u0103 parte din c\u00e2inii pe care-i g\u0103sim \u00een afara cur\u021bii pe l\u00e2ng\u0103 case, garaje, sau diverse construc\u021bii din Rom\u00e2nia, s\u0103 fie (semi)de\u021binu\u021bi de om \u0219i nu at\u00e2t de mult pe cont propriu \u00eentr-un raport de adaptare fa\u021b\u0103 de mediul antropic. Informa\u021biile cum c\u0103 ar fi vorba de \u201ec\u00e2ini de lupt\u0103\u201d, de c\u00e2ini cu st\u0103p\u00e2n, sau c\u0103 incidentul s-ar fi petrecut pe o proprietate privat\u0103, cum s-a \u00eent\u00e2mplat, de altfel, \u0219i \u00een cazul lui Ionu\u021b Anghel, ar trebui s\u0103 ne dea mai mult de g\u00e2ndit.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2\u021bi oameni au fost mu\u0219ca\u021bi, \u00eentr-adev\u0103r, de c\u00e2ini f\u0103r\u0103 niciun fel de st\u0103p\u00e2n, \u00een ultimii 20 de ani, \u00eentr-un mod fatal, \u0219i c\u00e2\u021bi de c\u00e2ini cu st\u0103p\u00e2n? C\u00e2te din cazurile raportate ini\u021bial ca fiind cauzate \u00een spa\u021biul public de mu\u0219c\u0103turile unor c\u00e2ini f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n, nu erau, de fapt, \u0219i ele pe proprietate privat\u0103, cauzate de c\u00e2ini (semi)de\u021binu\u021bi cu st\u0103p\u00e2n? A\u0219 vrea s\u0103 v\u0103d o statistic\u0103 bun\u0103 care s\u0103 compare aceste date \u0219i s\u0103 le raporteze altor \u021b\u0103ri, s\u0103 vedem ce fel de c\u00e2ini, \u0219i ce fel de factori p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ocup\u0103 un rol central \u00een incidentele fatale.<\/p>\n\n\n\n

Istoric vorbind, c\u00e2inii tr\u0103iesc \u00een spa\u021biul public de sute de ani, dar secolul al XIX-lea marcheaz\u0103 o schimbare de traiectorie \u00een felul \u00een care ace\u0219tia sunt percepu\u021bi. P\u00e2n\u0103 atunci, c\u00e2inii din spa\u021biul public nu reprezentau o \u201eproblem\u0103 de rezolvat\u201d, \u00eens\u0103 demersurile care vizau dezvoltarea urban\u0103 \u0219i aspira\u021biile de a avea o societate \u201eordonat\u0103\u201d, \u201eavansat\u0103\u201d, \u0219i \u201ecivilizat\u0103\u201d, al\u0103turi de o serie de factori sociali, \u0219i-au l\u0103sat amprenta.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia, c\u00e2inii f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n au \u00eenceput s\u0103 fie demoniza\u021bi \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1800<\/a> c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 fie asocia\u021bi cu un statut invaziv \u0219i d\u0103un\u0103tor. \u00cen ultimii 200 de ani, c\u00e2inii din spa\u021biul public au fost omor\u00e2\u021bi \u00een numeroase feluri, care mai de care mai odioase \u0219i chinuitoare. Aceste ac\u021biuni disperate ne-au ar\u0103tat, printre altele, lipsa total\u0103 de \u00een\u021belegere a subiectului din partea autorit\u0103\u021bilor publice. Atunci c\u00e2nd ace\u0219ti c\u00e2ini ajung s\u0103 fie uci\u0219i pe capete nu este doar crud, chinuitor, \u0219i c\u00e2t se poate de nedrept, ci \u0219i complet ineficient \u00een ceea ce autorit\u0103\u021bile \u0219i al\u021bi actori sociali implica\u021bi \u00ee\u0219i propun s\u0103 realizeze, adic\u0103 reducerea \u0219i controlul popula\u021biei de c\u00e2ini. At\u00e2ta timp c\u00e2t ni\u0219a ecologic\u0103 pe care c\u00e2inii \u00eenl\u0103tura\u021bi din teritoriu o ocupau devine disponibil\u0103, ea va fi ocupat\u0103 \u00een scurt timp, \u00een special \u00een contextul \u00een care c\u00e2inii sunt \u00eenmul\u021bi\u021bi \u0219i abandona\u021bi constant.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un lucru care nu este bine \u00een\u021beles este \u0219i faptul c\u0103 nu to\u021bi c\u00e2inii care tr\u0103iesc \u00een preajma a\u0219ez\u0103rilor umane sunt abandona\u021bi, pierdu\u021bi, sau ap\u0103ru\u021bi recent peste noapte din dou\u0103 rase diferite. De fapt, c\u00e2inele modern \u201ede ras\u0103” provine, din punct de vedere genealogic, din c\u00e2inele care tr\u0103ia \u00een jurul a\u0219ez\u0103rilor umane, nu invers. Rasele de c\u00e2ini pe care le vedem \u00een prezent sunt rezultatul selec\u021biei artificiale ce implic\u0103 capturarea \u0219i izolarea unor indivizi din diferite regiuni geografice, juc\u00e2nd rolul de p\u0103rin\u021bi fondatori, care sunt apoi controla\u021bi reproductiv pentru anumite caracteristici.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul \u00een care aproximativ 83% din popula\u021bia c\u00e2inilor<\/a> la nivel global nu sunt controla\u021bi reproductiv, iar 75% din ei tr\u0103iesc \u00een libertate<\/a>, controlul total al popula\u021biilor de c\u00e2ini este o fantezie, nu un lucru fezabil – cel pu\u021bin la nivel global. P\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een SUA, dintr-un studiu mai vechi<\/a> reiese c\u0103 \u00een peste 50% din gospod\u0103riile americane puii de c\u00e2ini nou n\u0103scu\u021bi nu sunt, de fapt, planifica\u021bi. Acest\u0103 dorin\u021b\u0103 de a avea control total asupra unei popula\u021bii nu vine doar dintr-o viziune antropocentric\u0103 delirant\u0103, ci din una eugenist\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t c\u00e2inii \u201ede ras\u0103\u201d ajung s\u0103 fie \u00eenmul\u021bi\u021bi for\u021bat \u00een detrimentul celora din teritoriu.<\/p>\n\n\n\n

A controla \u00een totalitate popula\u021biile de c\u00e2ini este un lucru neverosimil, un vis Occidental ce nu ia \u00een considerare faptul c\u0103 marea majoritate a c\u00e2inilor la nivel global ocup\u0103 o ni\u0219\u0103 ecologic\u0103 particular\u0103 care le permite s\u0103 existe \u00een numere mari. At\u00e2ta timp c\u00e2t exist\u0103 oameni, gunoaie, alei, poteci \u0219i zone cu resturi de m\u00e2ncare, hoituri \u0219i fecale ce creeaz\u0103 anumite condi\u021bii prielnice (nu trebuie s\u0103 fie ideale), vor exista, cel mai probabil, \u0219i c\u00e2ini care tr\u0103iesc \u00een preajma acestora. \u00cen ochii institu\u021biilor publice \u00eens\u0103, to\u021bi c\u00e2inii f\u0103r\u0103 drept de reproducere care nu ocup\u0103 un loc profitabil \u00een economia de pia\u021b\u0103 \u0219i nu sunt \u00eenchi\u0219i \u00een spa\u021biul privat al omului reprezint\u0103 un surplus ce trebuie exterminat sau \u00eenl\u0103turat cu orice pre\u021b. Dac\u0103 ace\u0219tia chiar ar fi \u201e\u00een plus\u201d din punct de vedere ecologic \u00eens\u0103, \u0219i nu datorit\u0103 unui construct juridic, nu ar putea supravie\u021bui. C\u00e2inele nu este doar un simplu \u201eanimal de paz\u0103\u201d sau un \u201epet\u201d (animal de companie), complet pierdut f\u0103r\u0103 om.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Societatea \u00een care tr\u0103im \u0219tie s\u0103 r\u0103spund\u0103 doar \u00eentr-un singur mod: mai mult control. Dar, ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 chiar am reu\u0219i s\u0103 control\u0103m popula\u021biile c\u00e2inilor \u00een totalitate, ce am face cu pisicile, lupii, ur\u0219ii sau restul animalelor care exist\u0103 sau apar \u00een proximitatea a\u0219ez\u0103rilor umane odat\u0103 ce to\u021bi c\u00e2inii sunt \u00eenl\u0103tura\u021bi din teritoriu? Cum le-am controla pe acestea, le-am \u201eeutanasia\u201d \u0219i pe ele, le-am otr\u0103vi, le-am steriliza, le-am adopta \u0219i izola \u00een casele noastre ca \u201epets\u201d? Dar \u0219obolanii, sau porumbeii, \u0219i toate celelalte animale sinantrope care nu fac parte nici din spa\u021biul domestic uman, nici din Natura \u201cpur\u0103\u201d? Dac\u0103 criza climatic\u0103, sau toate m\u0103surile de biosecuritate din abatoare ce nu pot opri apari\u021bia pandemiilor, nu ne-au ar\u0103tat deja, de ce anume avem nevoie s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 nu putem controla lumea non-uman\u0103 \u00een totalitate?<\/p>\n\n\n\n

Este esen\u021bial, at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u0219i pe termen lung, s\u0103 nu ascundem aceste lucruri sub pre\u0219. Rela\u021biile noastre cu c\u00e2inii \u0219i multe alte animale sunt violente, contradictorii, absurde chiar, \u0219i adesea distruse \u00eentr-un mod fundamental. Din acest motiv, e nevoie s\u0103 trecem dincolo de politici superficiale \u0219i s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m schimb\u0103ri structurale ce pot crea comunit\u0103\u021bi reziliente.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ne-am \u00eentreba cu adev\u0103rat de ce ajung anumi\u021bi c\u00e2inii agresivi, ce fel de c\u00e2ini, sau \u00een ce contexte, \u0219i nu cum s\u0103 sc\u0103p\u0103m de ei, ne-am \u00eendrepta mai mult privirea \u00eenspre noi. Iat\u0103 astfel o list\u0103 de zece posibile direc\u021bii (\u00een sistemul actual) ce r\u0103spund situa\u021biei de fa\u021b\u0103 \u0219i altor \u201esolu\u021bii\u201d propuse:<\/p>\n\n\n\n

    \n
  1. Abolirea comercializ\u0103rii \u0219i v\u00e2nz\u0103rii c\u00e2inilor (de orice fel) \u0219i promovarea adop\u021biilor \u00een schimb;<\/li>\n\n\n\n
  2. Cur\u0103\u021barea spa\u021biilor de gunoaie \u0219i resturi de m\u00e2ncare pentru a mic\u0219ora (treptat) ni\u0219a ecologic\u0103 \u00een zonele de conflict, sau vulnerabile, din ora\u0219e, \u0219i a defavoriza apari\u021bia altor c\u00e2ini din zonele adiacente acestora;<\/li>\n\n\n\n
  3. Un program de prindere\/sterilizare\/returnare (Trap\/Neuter\/Return sau TNR) \u00een zonele foarte populate prin vasectomii \u0219i histerectomii (pentru a nu interveni hormonal asupra c\u00e2inilor \u0219i a evita modific\u0103rile comportamentale ce pot cre\u0219te anxietatea, agresivitatea \u0219i riscurile de a dezvolta diferite afec\u021biuni) conform ultimelor studii de specialitate;<\/li>\n\n\n\n
  4. Semnalizarea zonelor locuite de alte animale, specificarea clar\u0103 a speciilor prezente \u0219i a modului corespunz\u0103tor de interac\u021bionare cu acestea (conform studiilor din etologie), precum \u0219i separarea parcurilor de joac\u0103 pentru copii \u0219i a anumitor zone vulnerabile de contactul cu animale mari, nesocializate cu oamenii, sau fa\u021b\u0103 de care exist\u0103 interese conflictuale;<\/li>\n\n\n\n
  5. Men\u021binerea unor rela\u021bii de afectivitate, grij\u0103, compasiune \u0219i \u00een\u021belegere fa\u021b\u0103 de c\u00e2ini prin socializare constant\u0103 \u0219i timpurie, evit\u00e2nd orice form\u0103 de antrenament punitiv, abuz, \u0219i izolare (ac\u021biuni ce cresc riscul de agresivitate) \u0219i familiarizarea treptat\u0103 a acestora cu categoriile sociale vulnerabile (copii, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, sau persoane \u00een v\u00e2rst\u0103) \u0219i cu diferite activit\u0103\u021bi umane (mersul pe biciclet\u0103, jogging, \u0219amd.);<\/li>\n\n\n\n
  6. Crearea de locuin\u021be sociale pentru a diminua nesiguran\u021ba locativ\u0103 (ce afecteaz\u0103 mul\u021bi oameni \u0219i c\u00e2inii cu care ace\u0219tia tr\u0103iesc), precum \u0219i oferirea de ajutor social comunit\u0103\u021bilor defavorizate structural pentru a \u00eencuraja stoparea abandonului ce poate rezulta din lipsa unor resurse suficiente;<\/li>\n\n\n\n
  7. Studierea, educarea \u0219i informarea cu privire la interac\u021biunile \u0219i comunicarea non-verbal\u0103 dintre oameni \u0219i c\u00e2ini pentru a minimiza conflictele care pot ap\u0103rea \u00een spa\u021biul public \u0219i\/sau privat;<\/li>\n\n\n\n
  8. Supravegherea \u0219i reabilitarea c\u00e2inilor agresivi \u0219i crearea de spa\u021bii corespunz\u0103toare de trai, \u00een schimbul ad\u0103posturilor ce cresc anxietatea \u0219i frica acestora, pun\u00e2nd \u00een pericol alte persoane, dar \u0219i via\u021ba lor, \u0219i anul\u00e2nd orice \u0219ans\u0103 de vindecare;<\/li>\n\n\n\n
  9. Reg\u00e2ndirea ora\u0219ului ca biom ecologic \u0219i restructurarea acestuia pentru a favoriza o mai bun\u0103 convie\u021buire \u00eentre oameni \u0219i alte animale (prin, de exemplu, reducerea considerabil\u0103 a num\u0103rului de ma\u0219ini \u0219i \u00eenlocuirea acestora cu mijloace de transport \u00een comun, abolirea exploat\u0103rii animalelor \u0219i amenajarea spa\u021biilor noi disponibile pentru diferite activit\u0103\u021bi, corpuri, specii);<\/li>\n\n\n\n
  10. Recunoa\u0219terea legal\u0103 a subiectivit\u0103\u021bii \u0219i nevoilor fundamentale a altor animale \u0219i acordarea dreptului la via\u021b\u0103 proprie \u0219i un spa\u021biu adecvat de trai pentru animalele momentan de\u021binute ca proprietate. Abolirea de\u021binerii altor animale ca proprietate este un demers necesar din multe puncte de vedere, dar \u0219i pentru ca ele s\u0103 nu mai fie \u00eenchise \u00een spa\u021bii necorespunz\u0103toare \u0219i abuzate \u00een diferite moduri (lucruri ce cresc, din nou, agresivitatea).<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

    Ce am \u00eencercat s\u0103 pun pe list\u0103 sunt doar c\u00e2\u021biva pa\u0219i de la care s\u0103 pornim pentru ca solu\u021biile implementate s\u0103 nu fie opresive, ineficiente \u0219i s\u0103 ascund\u0103 o serie de probleme. Mai mult de jum\u0103tate din ace\u0219ti pa\u0219i se pot implementa \u00eencep\u00e2nd de m\u00e2ine, \u00een special primul. Dac\u0103 vrem s\u0103 adres\u0103m abandonul, nu putem ignora faptul c\u0103 oamenii cump\u0103r\u0103 c\u00e2ini sau c\u0103 \u00eei \u00eenmul\u021besc, cum nu putem ignora faptul c\u0103 statul vrea s\u0103 reduc\u0103 popula\u021bia unor c\u00e2ini \u00een timp ce permite \u0219i\/sau \u00eencurajeaz\u0103 totodat\u0103 \u00eenmul\u021birea altora pentru profit \u0219i alte interese. Ce face, de fapt, este s\u0103 favorizeze \u201ereciclarea\u201d c\u00e2inilor, \u00eentr-un mod eugenist, d\u0103un\u0103tor s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii lor, \u0219i s\u0103 creeze o industrie abuziv\u0103 \u00een jurul vie\u021bii acestora. <\/strong>Animalele nu pot fi tratate ca un bun personal – dac\u0103 nu putem vedea acest lucru, nu cred c\u0103 putem \u00een\u021belege factorii sociali \u0219i de mediu ce conduc la agresivitate.<\/p>\n\n\n\n

    Primul \u0219i cel mai important lucru, pentru ca solu\u021biile s\u0103 fie juste, este abolirea comercializ\u0103rii \u0219i v\u00e2nz\u0103rii c\u00e2inilor. Ideile care \u00eemping \u201eeutanasierea\u201d acestora sunt lipsite de orice fel de \u00een\u021belegere a subiectului \u0219i trebuie criticate dur. Amendarea persoanele marginalizate, rasializate \u0219i precare este la r\u00e2ndul ei o alt\u0103 \u201esolu\u021bie\u201d arogant\u0103 \u0219i complet ignorant\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te problema inegalit\u0103\u021bilor socioeconomice.<\/strong> Din punctul meu de vedere aceste propuneri care apar des \u00een discursul public nu sunt deloc solu\u021bii, ci probleme, probleme mari. Ce putem face, \u00een loc s\u0103 destr\u0103m\u0103m comunit\u0103\u021bile deja precare \u0219i leg\u0103turile pe care le avem cu alte animale, pentru c\u0103 a\u0219a au f\u0103cut \u0219i alte \u021b\u0103ri \u201ecivilizate\u201d, este s\u0103 adres\u0103m felul \u00een care rela\u021bion\u0103m cu acestea. Cu toate c\u0103 cele mai bune interven\u021bii trebuie s\u0103 analizeze fiecare context \u00een parte, nu s\u0103 aplice un tratament universal, un lucru e clar: dac\u0103 chiar vrem c\u00e2ini mai pu\u021bin agresivi, trebuie s\u0103 fim mai pu\u021bin agresivi.<\/p>\n\n\n\n

    \"\"<\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u00cen urma evenimentului tragic care a avut loc s\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 ianuarie, c\u00e2nd Ana Oros, o femeie de 43 de ani, a murit dup\u0103 ce a fost mu\u0219cat\u0103 de mai mul\u021bi c\u00e2ini \u00een zona Lacului Morii, ura, groaza \u0219i frica au intrat rapid \u00een discursul public. \u00cen locul grijii, doliului, \u0219i a unei \u00een\u021belegeri mai aprofundate a contextelor care duc la interac\u021biuni nefericite cu c\u00e2inii, s-a aruncat vina din st\u00e2nga-n dreapta…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":549,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16],"tags":[],"class_list":["post-528","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/528","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=528"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/528\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":555,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/528\/revisions\/555"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=528"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=528"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=528"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}