{"id":53,"date":"2022-06-25T12:00:00","date_gmt":"2022-06-25T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/gandvagabond.ro\/?p=53"},"modified":"2024-01-22T18:23:12","modified_gmt":"2024-01-22T16:23:12","slug":"inamicii-economiei-socialiste-intrusii-civilizatiei-occidentale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/inamicii-economiei-socialiste-intrusii-civilizatiei-occidentale\/","title":{"rendered":"Inamicii economiei socialiste, intru\u0219ii civiliza\u021biei occidentale"},"content":{"rendered":"\n

text de Aron Nor, ilustra\u021bii de Mina Mimosa<\/mark><\/p>\n\n\n\n

\n

Istoriile cre\u0219terii consumerismului de mas\u0103, apari\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice \u0219i construc\u021bia unor forme uimitoare de arhitectur\u0103, precum zg\u00e2rie-nori din New York, sunt relativ bine cunoscute. Dar modelarea Londrei, New York-ului \u0219i Parisului modern a fost, de asemenea, bazat\u0103 par\u021bial pe \u00eenchiderea \u0219i re\u021binerea c\u00e2inilor f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n, \u00eembl\u00e2nzirea mu\u0219catului canin, uciderea \u201euman\u0103\u201d a milioane de c\u00e2ini nedori\u021bi, dresajul c\u00e2inilor poli\u021bi\u0219ti \u0219i lansarea campaniilor \u00eempotriva defec\u0103rii.[1]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u201e\u2060Civiliza\u021bia\u201d rezum\u0103 tot ceea ce a crezut Occidentul ultimelor dou\u0103, trei secole ca reprezent\u00eend superioritatea sa fa\u021b\u0103 de alte societ\u0103\u021bi mai vechi sau fa\u021b\u0103 de societ\u0103\u021bile contemporane mai \u201eprimitive\u201d.[2]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Ce procese au f\u0103cut ca anumi\u021bi c\u00e2ini care locuiesc \u00een apropierea omului s\u0103 fie dori\u021bi, iar al\u021bii respin\u0219i? Ce face ca, o parte dintre ace\u0219tia s\u0103 apar\u021bin\u0103 spa\u021biului domestic ocup\u00e2nd rolul de \u201eanimale de companie\u201d, iar al\u021bii s\u0103 fie considera\u021bi un surplus de care trebuie s\u0103 sc\u0103p\u0103m atunci c\u00e2nd \u201eb\u00e2ntuie\u201d spa\u021biul public? Aceast\u0103 viziune asupra c\u00e2inelui \u0219i ce rol \u0219i loc trebuie s\u0103 ocupe \u00een societate nu este universal\u0103, ci particular\u0103, dezvoltat\u0103 \u00een timp \u0219i uneori chiar fabricat\u0103 cu bune inten\u021bii.[3]<\/sup><\/a> Majoritatea c\u00e2inilor de pe glob, \u00eens\u0103, chiar \u0219i la ora actual\u0103, tr\u0103iesc dup\u0103 alte reguli, motiv pentru care nu sunt \u00een mod exclusiv v\u0103zu\u021bi ca pets<\/em> sau strays<\/em>, adic\u0103 fie ca animale \u201ede companie\u201d fie \u201ehoinare\u201d. Aceast\u0103 \u00een\u021belegere binar\u0103 este, \u00een mod deosebit, occidental\u0103, chiar dac\u0103 practicile de \u00eenmul\u021bire \u0219i de\u021binere a c\u00e2inilor \u00een apropierea gospod\u0103riilor au existat \u00een multe societ\u0103\u021bi, ele nu au fost at\u00e2t de \u201efeti\u0219izate, codificate \u0219i extinse\u201d cum au fost \u00een Europa \u0219i America de Nord.[4]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Urbanizarea ora\u0219elor, igienizarea \u0219i aranjarea spa\u021biului public, modernizarea mijloacelor de transport \u0219i apari\u021bia animalelor de companie ca proprietate privat\u0103, al\u0103turi de frica de rabie, anxietatea fa\u021b\u0103 de mu\u0219c\u0103turi \u0219i dezgustul fa\u021b\u0103 de c\u00e2inii care \u00ee\u0219i f\u0103ceau nevoile \u00een spa\u021biul public, c\u00e2t \u0219i sensibilit\u0103\u021bile \u00een curs de dezvoltare a clasei de mijloc, au creat un context \u00een care prezen\u021ba c\u00e2inilor \u00een afara spa\u021biului domestic s\u0103 fie perceput\u0103 ca o problem\u0103 serioas\u0103 pentru lumea \u201ecivilizat\u0103\u201d a occidentului.[5]<\/sup><\/a> Pe m\u0103sur\u0103 ce str\u0103zile \u0219i spa\u021biile erau modernizate \u0219i \u201e\u00eembun\u0103t\u0103\u021bite\u201d, prezen\u021bele necontrolate ale c\u00e2inilor deveneau tot mai vizibile.[6]<\/sup><\/a> Cu toate c\u0103 anumite fenomene pot fi identificate \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-XVII-lea – de exemplu r\u0103sp\u00e2ndirea cel pu\u021bin a anumitor \u201eanimale de companie\u201d \u00een gospod\u0103riile clasei de mijloc, dup\u0103 cum observ\u0103 Thomas Keith c\u0103 existau \u201emaimu\u021be de companie, broa\u0219te \u021bestoase, vidre, iepuri \u0219i veveri\u021be\u201d – aceste transform\u0103ri de mai sus devin mult mai vizibile numai din secolul al XIX-lea, \u00eencep\u00e2nd cu Epoca Victorian\u0103.[7]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Cum r\u0103m\u00e2ne cu Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, urbanizarea \u0219i modernizarea ora\u0219elor sunt procese care au avut loc \u0219i aici. Chiar dac\u0103 socialismul de stat a for\u021bat \u0219i mai mult modernizarea Bucure\u0219tiului, se pare c\u0103 acum aproape o sut\u0103 de ani \u201eBucure\u0219tiul era v\u0103zut ca un mediu cu adev\u0103rat urban comparabil cu centrele urbane occidentale precum Parisul\u201c \u0219i \u201echiar \u00eenaintea socialismului [de stat], discursurile moderniz\u0103rii urbane erau legate de uciderea c\u00e2inilor\u201c \u00eentr-un mod c\u00e2t mai eficient.[8]<\/sup><\/a> Preocup\u0103rile despre s\u0103n\u0103tatea public\u0103, de asemenea, au ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din 1860, iar \u201epraful, noroiul, resturile \u0219i zgomotul \u0219i mirosul animalelor au fost considerate necivilizate \u00een diferite momente\u201d.[9]<\/sup><\/a> \u00cen perioada socialismul de stat, rabia era considerat\u0103 \u201ecea mai periculoas\u0103 boal\u0103 pentru oameni \u0219i c\u00e2ini\u201d.[10]<\/sup><\/a> Chiar dac\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u201enu a existat o compara\u021bie explicit\u0103 a ora\u0219ului [Bucure\u0219ti] cu centrele urbane occidentale, a existat o insisten\u021b\u0103 asupra salubrit\u0103\u021bii, cur\u0103\u021beniei \u0219i esteticii urbane, care au fost echivalate \u00een mod similar cu concepte a unei societ\u0103\u021bi civilizate, urbane.\u201d[11]<\/sup><\/a> La fel ca \u0219i \u00een ora\u0219ele vestice, \u00een spa\u021biul public, c\u00e2inii trebuiau s\u0103 fie \u021binu\u021bi \u00een les\u0103 sau s\u0103 poarte botni\u021b\u0103, iar c\u00e2inii de pe str\u0103zi ajungeau s\u0103 fie v\u0103zu\u021bi ca o problem\u0103 pentru ora\u0219ul Bucure\u0219ti care se definea ca un centru urban modern.[12]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

At\u00e2t \u00een trecut, c\u00e2t \u0219i \u00een prezent, c\u00e2inii din spa\u021biul public au ajuns adesea s\u0103 fie portretiza\u021bi negativ \u0219i \u00een cele din urm\u0103 \u00eenl\u0103tura\u021bi, \u00een mare parte, datorit\u0103 discursurilor despre igien\u0103, siguran\u021b\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate public\u0103, c\u00e2t \u0219i a celor despre dezvoltare urban\u0103 \u0219i ora\u0219 civilizat.[13]<\/sup><\/a> Comparabil viziunilor din Occident, c\u00e2inii din spa\u021biul public rom\u00e2nesc sf\u00e2r\u0219eau \u00een a fi concepu\u021bi ca o \u201emizerie urban\u0103\u201d, ocup\u00e2nd un statut parazitar, motiv pentru care erau \u0219i extermina\u021bi.[14]<\/sup><\/a> \u00cen ce m\u0103sur\u0103 atunci traiectoriile pe care le observ\u0103m \u00een alte ora\u0219e din Vest nu se reg\u0103sesc cumva \u0219i la noi \u00een \u021bar\u0103? Ce putem spune despre istoriile existente \u00eentre oameni \u0219i \u201ec\u00e2inii vagabonzi\u201d de pe teritoriul Rom\u00e2niei? \u0218i c\u00e2nd, sau cum, a \u00eenceput s\u0103 fie problematizat\u0103 prezen\u021ba lor \u00een ora\u0219e?<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd vine vorba de prezen\u021ba animalelor de companie, al\u0103turi de pet<\/em> shops<\/em>, acestea par s\u0103 fi devenit fenomene tot mai vizibile \u0219i legitime pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een Rom\u00e2nia numai dup\u0103 \u201989, cu toate c\u0103 \u00een perioada socialismului de stat exista totu\u0219i o categorie similar\u0103 acesteia, cea a c\u00e2inilor \u201ede agrement\u201d care puteau fi \u021binu\u021bi \u00een apartamente cu aprobarea asocia\u021biei de locatari \u0219i at\u00e2ta timp c\u00e2t cet\u0103\u021benii pl\u0103teau taxele aferente acestora – conform legii 25 din 23 Decembrie 1981.[15]<\/sup><\/a> Trebuie remarcat, \u00eens\u0103, c\u0103 \u201ea cheltui bani sau timp pentru un animal care nu d\u0103 nimic \u00eenapoi era considerat un obicei burghez Occidental\u201d.[16]<\/sup><\/a> Lavrentia Karamaniola observ\u0103 \u00een teza ei de doctorat \u00een antropologie, c\u0103 pe parcursul anilor 1850-1900, \u00een documentele departamentului de salubritate, este men\u021bionat\u0103 \u0219i o categorie a c\u00e2inilor \u201ede lux\u201d.[17]<\/sup><\/a> Totu\u0219i, acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat c\u0103 ace\u0219tia ocupau rolul de pets<\/em> cum \u00een\u021belegem \u00een prezent aceast\u0103 categorie care s-a schimbat foarte mult \u00een ultimii ani, mai ales lu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 \u00een acest grup au fost \u00eencadra\u021bi pentru o perioad\u0103 de timp \u0219i c\u00e2inii \u021binu\u021bi special pentru v\u00e2n\u0103toare.[18]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Cum r\u0103m\u00e2ne cu \u201ec\u00e2inii vagabonzi\u201d, \u00eens\u0103? \u00cencep\u00e2nd cu 2013, odat\u0103 cu moartea tragic\u0103 a lui Ionu\u021b Anghel, \u201eproblema c\u00e2inilor vagabonzi\u201d a devenit mult mai vizibil\u0103 \u00een \u021bar\u0103. Dup\u0103 anumite relat\u0103ri, b\u0103ie\u021belul de patru ani decedase datorit\u0103 r\u0103nilor grave ob\u021binute \u00een urma unei interac\u021biuni nefericite cu o hait\u0103 de c\u00e2ini \u00eentr-un parc din Bucure\u0219ti. Alte relat\u0103ri ne spun c\u0103 a fost cel mai probabil vorba de un c\u00e2ine de lupt\u0103 sau c\u0103 tragedia \u00eent\u00e2mplat\u0103 a avut loc mai degrab\u0103 la 200m distan\u021b\u0103 de Parcului Tei pe o proprietate privat\u0103. Retrospectiv, nu pare s\u0103 fie foarte clar ce s-a \u00eent\u00e2mplat odat\u0103 ce b\u0103ie\u021belul a r\u0103mas nesupravegheat.[19]<\/sup><\/a> \u00cens\u0103, discursurile despre apartenen\u021ba c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public, num\u0103rul acestora \u0219i ce anume este adecvat, civilizat \u0219i European de f\u0103cut \u00een privin\u021ba c\u00e2inilor de pe str\u0103zi, au luat amploare. Cu toate c\u0103 aceast\u0103 tragedie a declan\u0219at diferite modific\u0103ri \u0219i clarific\u0103ri legislative mobiliz\u00e2nd \u00een lunile ce au urmat o serie de ac\u021biuni ostile \u00eempotriva c\u00e2inilor de pe str\u0103zi, prezen\u021bele acestora au fost demult v\u0103zute ca o problem\u0103 social\u0103 care trebuia eradicat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Existen\u021ba c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public rom\u00e2nesc este adesea atribuit\u0103 regimului ceau\u0219ist \u0219i demol\u0103rilor pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een urma c\u0103rora cet\u0103\u021benii reloca\u021bi, de la casele cu cur\u021bi la apartamentele reziden\u021biale, \u0219i-ar fi abandonat c\u00e2inii pe str\u0103zi.[20]<\/sup><\/a> Aceast\u0103 poveste nu este \u00een \u00eentregime fals\u0103, dar nu arat\u0103 tot contextul de la vremea respectiv\u0103. Num\u0103rul c\u00e2inilor de pe str\u0103zi a crescut \u00eentr-adev\u0103r \u00een 1980, dar acest fenomen este datorat \u0219i faptului c\u0103 regimul, \u00een lipsa fondurilor pentru \u201ecur\u0103\u021barea\u201d ora\u0219ului, a devenit mai pu\u021bin eficient \u00een \u201egestionarea\u201d adic\u0103 omor\u00e2rea c\u00e2inilor de pe str\u0103zi.[21]<\/sup><\/a> De asemenea, din moment ce ace\u0219ti \u201ec\u00e2ini de paz\u0103\u201d care locuiau la cur\u021bi nu erau propriu-zis \u201eanimale de companie\u201d, iar proprietatea privat\u0103 pe care ace\u0219tia trebuiau s-o protejeze nu mai exista, rolul lor a devenit irelevant.[22]<\/sup><\/a> Dup\u0103 cum analizeaz\u0103 \u0219i Karamaniola: am putea la fel de bine sus\u021bine c\u0103 \u201estatul nu s-a ocupat de ceilal\u021bi, locuitori non-umani\u201d de la cur\u021bile caselor, \u00een loc s\u0103 spunem c\u0103 au fost abandona\u021bi de oameni.[23]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba c\u00e2inilor liberi pe teritoriul Rom\u00e2niei nu poate fi atribuit\u0103 \u00een \u00eentregime acestor evenimente, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 c\u00e2inii tr\u0103iesc \u00een spa\u021biul public de secole \u00eentregi.[24]<\/sup><\/a> Av\u00e2nd \u00een vedere primele documente oficiale dedicate elimin\u0103rii c\u00e2inilor de pe str\u0103zi – ap\u0103rute \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea – am putem afirma cu \u00eencredere c\u0103 aceast\u0103 \u201eproblem\u0103 a c\u00e2inilor\u201d nu a pornit cu demol\u0103rile care au avut loc.[25]<\/sup><\/a> Portretizarea lor ca o problem\u0103 care trebuie rezolvat\u0103 apare \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1800.[26]<\/sup><\/a> \u00cen 1862, de exemplu, c\u00e2inii care erau g\u0103si\u021bi liberi pe str\u0103zile Bucure\u0219tiului erau otr\u0103vi\u021bi dac\u0103 nu aveau zgard\u0103 la g\u00e2t.[27]<\/sup><\/a> La Foc\u0219ani, apar, de asemena, men\u021biuni despre \u201er\u0103ul c\u00e2inilor care umbl\u0103 pe uli\u021be \u0219i celor ce \u00eei \u021bin nelega\u021bi\u201d precum \u0219i despre \u201est\u00e2rpirea r\u0103ului produs de c\u00e2inii vagabonzi\u201d \u00eenc\u0103 din 1865.[28]<\/sup><\/a> Cu aproape 150 de ani \u00een urm\u0103, \u00een 1876, Mihai Eminescu, devenit apoi poet na\u021bional, cerea \u0219i el \u201eo mai strict\u0103 m\u00eenuire a m\u0103surilor pentru st\u00eerpirea c\u00eenilor de prisos\u201d,[29]<\/sup><\/a> iar \u00een perioada pre-ceau\u0219ist\u0103 c\u00e2inii de pe str\u0103zile din Rom\u00e2nia \u00eempreun\u0103 cu alte animale precum lupii, vulpile, pisicile \u201es\u0103lbatice\u201d \u0219i ciorile erau considerate \u201einamicii economiei socialiste\u201d.[30]<\/sup><\/a> Ce e important de remarcat \u00een acest context este tocmai faptul c\u0103 discursurile non-apartenen\u021bei c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public, at\u00e2t \u00een Occident, c\u00e2t \u0219i pe plan local, au devenit tot mai vizibile \u00een ultimii 200 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Arhivele Na\u021bionale ale Municipiului Bucure\u0219ti con\u021bin informa\u021bii \u00eenfior\u0103toare despre modul \u00een care statul rom\u00e2n folosea pieile, gr\u0103simea, \u0219i chiar \u0219i carnea c\u00e2inilor de pe str\u0103zi \u00een industria \u00eenc\u0103l\u021b\u0103mintei, \u00een agricultur\u0103 \u0219i \u00een fermele de fazani \u0219i p\u0103str\u0103vi, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1850.[31]<\/sup><\/a> Singurul mod prin care ace\u0219tia puteau aduce valoare economiei era prin moartea lor. La \u00eenceputul secolului XX, \u00een anumite cazuri, ace\u0219tia erau uci\u0219i cu dioxid de carbon, iar hingherii – sau \u201ejupuitorii or\u0103\u0219ene\u0219ti\u201d dup\u0103 cum se pare c\u0103 erau numi\u021bi uneori – erau pl\u0103ti\u021bi lunar, c\u00e2t \u0219i pentru fiecare c\u00e2ine ucis, sum\u0103 care se propunea a se calcula \u00een func\u021bie de \u201enum\u0103rul perechilor de urechi t\u0103iate din r\u0103d\u0103cin\u0103 \u0219i prezentate medicului veterinar sau \u0219efului salubrit\u0103\u021bii\u201d.[32]<\/sup><\/a> \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, de exemplu, c\u00e2inii de pe str\u0103zile din Rom\u00e2nia erau uci\u0219i cu b\u00e2te, lovi\u021bi direct \u00een cap. Pieile lor erau livrate autorit\u0103\u021bilor germane, iar \u00een anumite cazuri gr\u0103simea acestora era transformat\u0103 \u00een s\u0103pun \u0219i oasele lor erau arse \u0219i m\u0103cinate pentru a fi folosite la \u00eengr\u0103\u0219area porcilor.[33]<\/sup><\/a> Desigur, c\u00e2inii din spa\u021biul public nu erau singurele animale non-umane a c\u0103ror piei \u0219i membre erau introduse \u00een economie, printre ace\u0219tia se num\u0103rau \u0219i cai, m\u00e2nji, iepuri, m\u0103gari, boi, vaci, vi\u021bei, bivoli, porci, capre, oi, miei, lupi, vulpi, pisici, corbi \u0219i altele animale, o parte dintre acestea fiind v\u0103zute ca pr\u0103d\u0103tori f\u0103r\u0103 valoare care consumau resursele oamenilor \u0219i ale statului.[34]<\/sup><\/a> De\u0219i \u00een perioada socialismului de stat c\u00e2inii de pe str\u0103zi erau uci\u0219i constant \u0219i poate c\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 omor\u00e2rea acestora era mai important\u0103 \u00een perioada aceea dec\u00e2t \u00een prezent, acest fenomen nu s-a oprit \u00een \u201989. Asocia\u021bia pentru protec\u021bia animalelor Vier Pfoten calcula c\u0103 \u00een perioada anilor 2001-2007 s-au cheltuit 9 milioane de euro pentru a \u201eeutanasia\u201d aproape 150.000 de c\u00e2ini din Bucure\u0219ti.[35]<\/sup><\/a> Iar, la scurt timp dup\u0103 tragedia din 2013 \u0219i a modific\u0103rilor \u0219i clarific\u0103rilor legislative care permiteau eutanasierea c\u00e2inilor dup\u0103 14 zile lucr\u0103toare de la capturarea acestora, Karamaniola sesizeaz\u0103 c\u0103 aproximativ 45.000 de c\u00e2ini au fost uci\u0219i \u00een Bucure\u0219ti.[36]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Exterminarea c\u00e2inilor de pe str\u0103zi \u0219i discursul care problematizeaz\u0103 prezen\u021ba lor \u00een spa\u021biul public este at\u00e2t un fenomen ap\u0103rut cu mult timp \u00eenaintea evenimentelor din 2013 \u0219i a demol\u0103rilor din perioada ceau\u0219ist\u0103, c\u00e2t \u0219i un fenomen care se reg\u0103se\u0219te \u00een multe alte state, nicidecum unul local, prezent doar pe teritoriul Rom\u00e2niei. C\u00e2nd vine vorba de ora\u015fele vestice, acestea au o \u00eentreag\u0103 istorie a eradic\u0103rii \u015fi \u00eenl\u0103tur\u0103rii animalelor non-umane din spa\u021biul urban.[37]<\/sup><\/a> C\u00e2inii care p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea umblau mai dup\u0103 bunul plac \u00een Occident au avut mult de suferit \u00een momentul \u00een care au \u00eenceput s\u0103 fie asocia\u021bi cu un statut invaziv \u0219i d\u0103un\u0103tor.[38]<\/sup><\/a> Un lucru important de remarcat \u0219i reamintit este c\u0103 numai dup\u0103 1800, marile ora\u0219e occidentale precum New York-ul, Londra \u0219i Parisul, s-au transformat \u00een ora\u0219e tot mai pu\u021bin ospitaliere \u0219i imposibile de locuit pentru ace\u0219tia.[39]<\/sup><\/a> C\u00e2inii care tr\u0103iau \u00een spa\u021biul public au ajuns s\u0103 fie trata\u021bi ca un surplus care sublima statutul acestor ora\u0219e din a fi considerate civilizate \u0219i avansate.[40]<\/sup><\/a> F\u0103r\u0103 valoare, neocup\u00e2nd un loc productiv \u00een modernitatea urban\u0103, considerate chiar o ru\u0219ine \u0219i un pericol public fatal, prezen\u021ba \u0219i mobilitatea c\u00e2inilor deveneau tot mai greu de tolerat, ajung\u00e2nd s\u0103 fie reduse \u0219i restric\u021bionate drastic.[41]<\/sup><\/a> \u201eC\u00e2inii vagabonzi\u201d erau asocia\u021bi cu o anumit\u0103 \u201einferioritate\u201d tipic\u0103 ora\u0219elor \u201enecivilizate\u201d \u0219i cu o cultur\u0103 urban\u0103 \u201e\u00eenapoiat\u0103\u201d necaracteristic\u0103 acestor metropole care se vedeau ca centre ale modernit\u0103\u021bi \u0219i a progresului.[42]<\/sup><\/a> Eliminarea \u201ehoin\u0103ritului\u201d canin prin urmare se credea pe de-o parte c\u0103 va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi s\u0103n\u0103tatea public\u0103, bun\u0103starea clasei de mijloc \u0219i a animalelor de companie, sc\u0103p\u00e2nd totodat\u0103 de mu\u0219c\u0103turi \u0219i rabie, dar \u0219i c\u0103 va consolida, \u00een cele din urm\u0103, superioritatea acestor ora\u0219e occidentale.[43]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Fie c\u0103 erau fug\u0103ri\u021bi \u0219i uci\u0219i cu b\u00e2te improvizate pentru o mic\u0103 recompens\u0103, sp\u00e2nzura\u021bi, sugruma\u021bi, asfixia\u021bi, electrocuta\u021bi, \u00eeneca\u021bi c\u00e2te 200 odat\u0103, otr\u0103vi\u021bi cu cianur\u0103 de hidrogen \u0219i cantit\u0103\u021bi mari de colchicin\u0103, supu\u0219i vivisec\u021biilor \u0219i chiar tortura\u021bi sau omor\u00e2\u021bi mai degrab\u0103 discret \u00een ad\u0103posturi pentru a nu ofensa sensibilit\u0103\u021bile clasei de mijloc, odat\u0103 nedori\u021bi \u0219i asocia\u021bi cu un statut invaziv, vie\u021bile c\u00e2inilor de pe str\u0103zi se \u00eencheiau tragic.[44]<\/sup><\/a> Asemenea practicilor care au existat \u00een Rom\u00e2nia, corpurile acestora erau, \u00een anumite cazuri, introduse \u00eenapoi \u00een economie de diver\u0219i jupuitori \u0219i m\u0103celari, care le \u00eendep\u0103rtau pielea transform\u00e2nd-o \u00een cizme \u0219i m\u0103nu\u0219i \u00eempreun\u0103 cu gr\u0103simea acestora care ajungea pe m\u00e2na produc\u0103torilor de lipici.[45]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Uit\u00e2ndu-ne asupra modului \u00een care vie\u021bile c\u00e2inilor din spa\u021biul public se \u00eencheiau tragic at\u00e2t \u00een Bucure\u0219ti c\u00e2t \u0219i \u00een Londra, Paris sau New York, am putea spune c\u0103 exterminarea c\u00e2inilor de pe str\u0103zi nu este o caracteristic\u0103 a capitalismului industrial sau a socialismului de stat, ci specific\u0103 idealurilor de dezvoltare urban\u0103, ordine \u0219i civiliza\u021bie sau, \u00een alte cuvinte, unor demersuri care vizau \u201eavansul\u201d societ\u0103\u021bii umane. Poate c\u0103 \u00een ciuda diferen\u021belor sociale, politice \u0219i economice, c\u00e2nd vine vorba de r\u0103spunsul societ\u0103\u021bilor din care facem parte asupra prezen\u021bei c\u00e2inilor pe str\u0103zi, ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Rom\u00e2nia nu a fost un caz at\u00e2t de special \u00een ceea ce prive\u0219te r\u0103spunsul violent oferit, cum este adesea portretizat \u00een presa interna\u021bional\u0103.[46]<\/sup><\/a> Nu doar c\u0103 \u00een \u021bar\u0103 s-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it viziuni similare celor din Occident, ci s-a \u00eencercat, pas cu pas, poate mai anevoios, dar \u00een cele din urm\u0103, acelea\u0219i model practicat ca \u0219i \u00een Vest.<\/p>\n\n\n\n

Uciderea c\u00e2inilor \u00een mas\u0103 a devenit o form\u0103 de a \u201eciviliza\u201d \u0219i \u201eavansa\u201d societatea rom\u00e2neasc\u0103, cum, de altfel, sunt v\u0103zute \u0219i practicile \u0219i rela\u021biile cu c\u00e2inii ca \u201eanimale de companie\u201d, \u00een timp ce prezen\u021ba c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public este v\u0103zut\u0103 ca o dovad\u0103 a \u201elipsei de civiliza\u021bie\u201d.[47]<\/sup><\/a> Ace\u0219tia fie \u201eparazi\u021bi\u201d, \u201einamici\u201d, \u201eintru\u0219i\u201d, \u201evagabonzi\u201d \u0219i \u00een cele din urm\u0103 victime \u201ef\u0103r\u0103 voce\u201d sau \u00een alte cuvinte \u201enecuv\u00e2nt\u0103tori\u201d, au fost transforma\u021bi la nivel social \u00eentr-o problem\u0103 ru\u0219inoas\u0103 pe care societatea \u201ecivilizat\u0103\u201d trebuie s-o rezolve \u00eentr-un fel sau altul.[48]<\/sup><\/a> Extermina\u021bi pentru \u201ebinele\u201d economiei, pentru \u201ebinele\u201d ora\u0219ului sau efectiv pentru \u201ebinele comun\u201d, iar mai nou omor\u00e2\u021bi \u201euman\u201d pentru \u201ebinele\u201d lor, c\u00e2inii care nu sunt dori\u021bi de oameni devin omor\u00e2bili \u00eentr-o societate profund antropocentric\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce discursurile \u201esuprapopul\u0103rii\u201d sunt \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu urbanizarea, modernizarea \u0219i privatizarea diferitor spa\u021bii, precum \u0219i gentrificarea ora\u0219elor care creeaz\u0103 un context \u00een care prezen\u021ba c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public s\u0103 fie perceput\u0103 ca un surplus f\u0103r\u0103 valoare, feti\u0219izarea spa\u021biului domestic \u0219i transformarea acestora \u00een proprietate privat\u0103 face ca existen\u021ba lor s\u0103 fie acceptat\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t nu sunt un \u201ederanj\u201d altora \u0219i servesc un scop \u00een economia de pia\u021b\u0103 sau aduc un beneficiu proprietarilor. Din inamici ai economiei atunci c\u00e2nd sunt pe str\u0103zi, c\u00e2inii ajung \u201ebunuri de consum\u201d \u00een casele oamenilor ca animale \u201ede companie\u201d \u0219i totodat\u0103 – al\u0103turi de restul familiei – consumatori \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului.[49]<\/sup><\/a> \u00cen timp ce num\u0103rul c\u00e2inilor de pe str\u0103zi a sc\u0103zut, num\u0103rul animalelor de companie a crescut. Chiar dac\u0103 acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 inevitabil c\u0103 cele dou\u0103 fenomene sunt corelate, nu cred c\u0103 putem spune c\u0103 ele nu au nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 majoritatea discursurilor despre \u201esuprapopulare\u201d pe care le \u00eent\u00e2lnim au ca scop principal \u201edepopularea\u201d total\u0103 sau \u00een propor\u021bii semnificative a c\u00e2inilor \u201ef\u0103r\u0103 valoare\u201d nedori\u021bi de c\u0103tre oameni. Fie c\u0103 sunt percepu\u021bi ca d\u0103un\u0103tori, fie ca victime \u0219i chiar dac\u0103 motivele din spate sunt adesea diferite \u0219i contradictorii – unele av\u00e2nd inten\u021bii etice, abord\u00e2nd situa\u021bia dintr-o perspectiv\u0103 a responsabilit\u0103\u021bii, grijii \u0219i bun\u0103st\u0103rii animalelor, mult mai admirabile ca altele – nu schimb\u0103 faptul c\u0103 \u00een tot acest timp al\u021bi c\u00e2inii \u201ede ras\u0103\u201d \u0219i alte animale non-umane prinse \u00een complexul industrial animal continu\u0103 s\u0103 fie \u00eenmul\u021bite for\u021bat \u00eentr-un ritm inimaginabil (unele dintre ele ajung\u00e2nd hrana altora). \u0218i atunci, \u00een ce m\u0103sur\u0103 putem sus\u021bine c\u0103 aceste traiectorii nu conlucreaz\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00eenl\u0103turarea anumitor animale \u0219i \u00eenmul\u021birea altora, nu doar c\u0103 legitimizeaz\u0103 \u0219i mai mult controlul uman al corpurilor \u0219i popula\u021biilor non-umane, \u00eent\u0103rind astfel valorile antropocentrice, dar u\u0219ureaz\u0103 indirect, \u00een economia actual\u0103, abandonarea c\u00e2inilor care sunt considera\u021bi o \u201eb\u0103taie de cap\u201d \u00een strad\u0103 (c\u00e2nd vine vorba de Rom\u00e2nia) sau \u00een ad\u0103posturi (\u00een situa\u021bia \u021b\u0103rilor din Vest) pentru a fi \u00eenlocui\u021bi ulterior de al\u021bii mai \u201eascult\u0103tori\u201d, mai \u201eprieteno\u0219i\u201d, mai \u201efrumo\u0219i\u201d?<\/p>\n\n\n\n

Un lucru e clar, aceste transform\u0103ri ilustreaz\u0103 statutul flexibil pe care animalele non-umane (\u00een special c\u00e2inii \u0219i pisicile) \u00eel cap\u0103t\u0103 \u00een cele din urm\u0103 – un lucru despre care am putea spune c\u0103 este specific \u201econstitu\u021biei moderne\u201d.[50]<\/sup><\/a> Atunci c\u00e2nd rolul pe care c\u00e2inii \u00eel primesc este clar \u0219i \u00eendeplinit cu u\u0219urin\u021b\u0103, iar beneficiul pe care trebuie s\u0103-l aduc\u0103 este vizibil \u0219i prezent, ace\u0219tia sunt accepta\u021bi, \u00eengriji\u021bi \u0219i poate chiar iubi\u021bi din toat\u0103 inima. Dar, \u00een momentul \u00een care anumi\u021bi c\u00e2ini se abat a\u0219tept\u0103rilor umane \u0219i devin de \u201enedorit\u201d – lucru care s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Occident, s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada socialismului de stat din Rom\u00e2nia \u0219i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een continuare \u00een prezent \u00een contextul neoliberal – ace\u0219tia ajung simple numere ce reprezint\u0103 un surplus care trebuie s\u0103 disp\u0103r\u0103 sau s\u0103 primesc\u0103 un alt scop. Sexualitatea acestora, al\u0103turi de alte aspecte, intr\u0103 \u00eentr-un circuit valoric \u0219i economic care selecteaz\u0103 Animalul \u00een func\u021bie de beneficile aduse Omului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te aceast\u0103 diviziune \u00eentre Om \u0219i Animal, viziunea profund antropocentric\u0103 \u0219i felul \u00een care a luat form\u0103 avem de-a face cu o \u00eentreag\u0103 filozofie \u0219i o istorie mult prea lung\u0103 \u0219i \u00eenc\u00e2lcit\u0103 pentru a fi trasat\u0103 \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri aici, \u00eens\u0103 trebuie reamintit din nou \u0219i din nou c\u0103 orice animal non-uman care nu este dorit de Om – fie acesta considerat \u201edomestic\u201d, \u201eliminal\u201d sau \u201es\u0103lbatic\u201d – ajunge eventual s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat \u0219i eliminat \u00eentr-un fel sau altul atunci c\u00e2nd rolul \u0219i locul pe care \u00eel ocup\u0103 nu este justificabil speciei dominante. Posibilitatea \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103rii altor viziuni \u0219i valori asupra ora\u0219ului care s\u0103 ia \u00een considerare faptul c\u0103 acesta nu a fost niciodat\u0103 intrinsec uman, c\u0103 nu poate fi a\u0219a, dar \u0219i c\u0103 nu trebuie s\u0103 fie a\u0219a, este, desigur, mic\u0103 \u00een lipsa unei culturi politice anti-speciiste de justi\u021bie multispecii, non-antropocentric\u0103.[51]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Discursurile \u201esuprapopularii\u201d sunt adesea \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een idei despre ceea ce este \u201eadecvat\u201d \u0219i \u201edezirabil\u201d societ\u0103\u021biilor moderne \u201ecivilizate\u201d \u0219i nu \u021bin at\u00e2t de mult de dep\u0103\u0219irea clar\u0103 a unor limite ecologice care asigur\u0103 existen\u021ba speciei \u00een cauz\u0103. Sigur, un num\u0103r ridicat al c\u00e2inilor liberi, \u00een func\u021bie de context, este realmente \u0219i un efect al procesului de domesticire, a mediului antropic, c\u00e2t \u0219i al abandonului sau al altor factori precum \u00eencerc\u0103rile acestora de a evada din captivitate, lucruri despre care vom vorbi mai t\u00e2rziu. Ce e important de remarcat \u00een acest context, \u00eens\u0103, este c\u0103 discursul suprapopul\u0103rii trateaz\u0103 to\u021bi c\u00e2inii liberi – indiferent de ce c\u00e2ini este vorba – ca un surplus care nu se integreaz\u0103 \u00een societatea modern\u0103. Totu\u0219i, nu to\u021bi c\u00e2inii sunt animale de companie care au fost abandonate. Exist\u0103 c\u00e2ini sinantropi, c\u00e2ini nesocializa\u021bi cu oamenii, c\u00e2ini care au rela\u021bii complexe \u0219i bine stabilite cu al\u021bi membrii ai speciei lor sau cu spa\u021biul \u00een care au tr\u0103it liberi ani la r\u00e2nd.[52]<\/sup><\/a> \u00cen opinia public\u0103 \u00eens\u0103, to\u021bi ace\u0219ti c\u00e2ini \u0219i al\u021bii care se g\u0103sesc \u00een afara propriet\u0103\u021bii sunt la fel. C\u00e2inii liberi sunt predominant v\u0103zu\u021bi doar ca animale abandonate de oameni, animale care sufer\u0103 \u00een afara spa\u021biului domestic \u0219i care nu pot dec\u00e2t s\u0103 creeze probleme pentru c\u0103 sunt nelalocul lor. G\u0103sirea diferitor alternative care includ convie\u021buirea, cel pu\u021bin par\u021bial\u0103, cu ace\u0219tia sau cu alte animale asociate cu mediul rural \u0219i cu cele v\u0103zute ca \u201emizerabile\u201d \u0219i \u201epericuloase\u201d indiferent c\u0103 vorbim de pisici, g\u0103ini, porci, porumbei, \u0219oareci sau c\u00e2ini \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d[53]<\/sup><\/a> este o idee de neconceput pentru ora\u0219ul modern, urban, \u201ecivilizat\u201d \u0219i mai nou \u201esmart\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, prezen\u021ba c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public nu a fost mereu automat asociat\u0103 de to\u021bi cet\u0103\u021benii cu ceva \u00een \u00eentregime de nedorit. De exemplu, dup\u0103 demol\u0103rile care au avut loc, c\u00e2inii de pe teritoriul Rom\u00e2niei au fost v\u0103zu\u021bi \u0219i ca \u201eanimale comunitare\u201d.<\/em>[54]<\/sup><\/a> <\/em>Chiar dac\u0103 situa\u021bia lor era mult departe de a fi considerat\u0103 ideal\u0103, ace\u0219ti c\u00e2ini erau portretiza\u021bi adesea \u0219i ca locuitori ai spa\u021biului verde, cur\u021bilor \u0219i trotuarelor dintre cl\u0103dirile reziden\u021biale. \u00cens\u0103, c\u00e2inii comunitari au ajuns, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 fie detesta\u021bi – \u00een special din 2013 \u00eencoace – iar ideea c\u0103 aceste \u201epot\u0103i comunitare\u201d, dup\u0103 cum sunt numi\u021bi pe forumuri online, ar avea dreptul s\u0103 fie \u00een spa\u021biul public a ajuns s\u0103 fie considerat\u0103 fie \u201e\u00eenapoiat\u0103\u201d \u0219i \u201eiresponsabil\u0103\u201d fie influen\u021bat\u0103 de o \u201ementalitate socialist\u0103\u201d sau ceva ce doar un \u201e\u021b\u0103ran\u201d sau poate o \u201ebab\u0103 comunist\u0103\u201d ar putea afirma.[55]<\/sup><\/a> Aceast\u0103 a\u0219a-numit\u0103 \u201ementalitate\u201d socialist\u0103 sau rural\u0103 are adesea aceea\u0219i semnifica\u021bie \u00een discursul public deoarece \u201esocialismul este v\u0103zut c\u0103 ar fi adus mai mult\u0103 ruralitate \u00een ora\u0219\u201d.[56]<\/sup><\/a> Prin ochii clasei de mijloc, c\u00e2t \u0219i a institu\u021biilor publice \u0219i a altor actori uneori, \u00eencercarea de a convie\u021bui cu c\u00e2inii din spa\u021biul public, devine o dovad\u0103 a unui comportament \u201eprimitiv\u201d \u0219i \u201enecivilizat\u201d al oamenilor care nu \u0219tiu s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un ora\u0219 modern urban.<\/p>\n\n\n\n

Practicile \u00eenl\u0103tur\u0103rii animalelor non-umane din spa\u021biul public asociate discursurilor despre modernizare, igien\u0103, siguran\u021b\u0103, ora\u0219 civilizat \u0219i ulterior European pe care Rom\u00e2nia le-a sus\u021binut \u00een ultimii 200 de ani, comparabile celor din Europa de Vest \u0219i America de Nord, s-au sedimentat. \u201eCivilizarea\u201d societ\u0103\u021bilor – fenomen pe care ast\u0103zi, \u00een func\u021bie de context, \u00eel asociem tot mai mult cu un proiect colonial, cu un \u201eprogres\u201d umanist, c\u00e2t \u0219i poate chiar cu un proces de domesticire violent sau cu schimb\u0103rile climatice \u0219i ecologice, adic\u0103 nu doar cu ni\u0219te simple evenimente impar\u021biale – a str\u0103puns fiecare aspect al vie\u021bii umane \u0219i non-umane. \u00cens\u0103, \u00een orice ansamblu exist\u0103 \u0219i g\u0103uri, puncte de plecare spre alte realit\u0103\u021bi \u0219i alte rela\u021bii \u0219i re\u021bele socio-politice.[57]<\/sup><\/a> Aten\u021bia acordat\u0103 locuitorilor non-umani din spa\u021biul urban poate fi schimbat\u0103 – cel pu\u021bin par\u021bial – \u0219i aprecierea ora\u0219ului ca spa\u021biu mai-mult-dec\u00e2t-uman poate fi cultivat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu mi\u0219c\u0103rile de justi\u021bie social\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Reasambl\u00e2nd re\u021belele \u0219i leg\u0103turile care construiesc realitatea \u0219i fenomenele prezente acesteia, animalele non-umane nu sunt doar ni\u0219te simple lucruri peste care se scrie Istoria sau \u201ebune de g\u00e2ndit\u201d cum le place academicienilor s\u0103 eviden\u021bieze.[58]<\/sup><\/a> Chiar dac\u0103 \u00een Europa \u0219i \u00een Occident, animalele non-umane au fost – \u0219i \u00eenc\u0103 sunt – adesea considerate parte din fundal, acestea au fost mereu agen\u021bi \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. \u201eAnimalele nu<\/em> devin \u00ab\u00een mod natural\u00bb proprietate privat\u0103, a\u0219a cum nici oamenii nu ajung \u00ab\u00een mod natural\u00bb s\u0103 \u00ee\u0219i v\u00e2nd\u0103 munca\u201c ci exist\u0103 \u00een acest sens o istorie activ\u0103 \u201ede expropriere, exploatare \u0219i rezisten\u021b\u0103\u201d.[59]<\/sup><\/a> Implicarea \u0219i rezisten\u021ba acestora, precum \u0219i contribu\u021bia \u0219i impactul lor, au fost constant prezente \u00een societ\u0103\u021biile din care facem parte cu toate c\u0103 au fost, \u00een acela\u0219i timp, invizibilizate \u0219i rareori recunoscute \u0219i apreciate.[60]<\/sup><\/a> Evad\u00e2nd periodic din cu\u015fti, refuz\u00e2nd s\u0103 asculte \u0219i s\u0103 \u00eendeplinesc\u0103 comenzi, animalele non-umane, prin felul \u00een care \u0219i-au \u00eenfruntat \u0219i atacat adesea numai<\/em> posesorii lor – av\u00e2nd un scop \u0219i o \u021bint\u0103 fix\u0103 – nu doar c\u0103 au o istorie, – \u0219i o con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103 fa\u021b\u0103 de alte persoane – dar sunt actori centrali \u00een propria lor eliberare, dup\u0103 cum ne arat\u0103 Jason Hribal \u0219i Sarat Colling \u00een car\u021bilor lor, \u201eFear of the Animal Planet: The Hidden History of Animal Resistance\u201d \u0219i respectiv: \u201eAnimal Resistance in the Global Capitalist Era\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Chiar mai mult dec\u00e2t agen\u021bi \u00een propria lor eliberare, c\u00e2nd vine vorba de c\u00e2inii din spa\u021biul public, ace\u0219tia s-au al\u0103turat inclusiv diferitor proteste stradale, cum ar fi cele din Grecia \u0219i Chile, \u00eempotriva m\u0103surilor de austeritate \u0219i respectiv, \u00eempotriva brutalit\u0103\u021bii poli\u021biei. Prin loialitatea lor fa\u021b\u0103 de protestatari \u0219i studen\u021bi, fiind permanent de partea acestora \u0219i lupt\u00e2nd \u00eempotriva statului \u0219i a poli\u021biei, mai mul\u021bi c\u00e2ini de pe strad\u0103 au devenit simboluri \u00een aceste mi\u0219c\u0103ri pe care le-au protejat. Kanellos (scor\u021bi\u0219oar\u0103 \u00een greac\u0103), Loukanikos (botezat a\u0219a pentru c\u0103-i pl\u0103ceau c\u00e2rna\u021bii, numit uneori \u0219i Louk) care a murit din cauza inger\u0103rii de gaze lacrimogene, Thodoris (confundat uneori cu Loukanikos), Negro Matapacos (de la matar<\/em>, a ucide \u00een spaniol\u0103 \u0219i argoul chilian paco<\/em>, adic\u0103 poli\u021bist) numit uneori \u0219i El Negro, precum \u0219i Pepe Matapacos (sau simplu Pepe), sunt probabil doar c\u00e2\u021biva dintre ace\u0219ti c\u00e2ini de pe strad\u0103 care au ajuns bine cunoscu\u021bi la \u0219tiri, \u00een documentare \u0219i \u00een alte contexte ca riot<\/em> dogs<\/em>.[61]<\/sup><\/a> <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Ace\u0219ti locuitori urbani ai altei specii, inamici ai ordinii publice \u0219i alia\u021bi ai mi\u0219c\u0103rilor de justi\u021bie social\u0103, ne-au ar\u0103tat, c\u00e2t se poate de clar, c\u0103 putem \u00eentre\u021bine \u0219i alte leg\u0103turi, diferite celor din trecut, cu c\u00e2inii din spa\u021biul urban \u0219i c\u0103 ace\u0219tia nu sunt un \u201esurplus de \u00eenl\u0103turat\u201d ci actori sociali cu propriile lor preferin\u021be, motiva\u021bii \u0219i rela\u021bii. Observ\u00e2nd, asemenea lor, vulnerabilit\u0103\u021biile pe care le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im putem men\u021bine \u0219i cultiva spa\u021biile, identit\u0103\u021bile \u0219i rela\u021biile noastre comune \u00eenspre o cultur\u0103 mai-mult-dec\u00e2t-uman\u0103<\/em>. Aceast\u0103 convie\u021buire, \u00eens\u0103, nu este u\u0219oar\u0103 \u0219i nu putem pretinde s\u0103 fie lipsit\u0103 de orice conflict.[62]<\/sup><\/a> Dar, cu toate acestea, r\u0103m\u00e2ne un proiect anti-speciist \u0219i anti-autoritar posibil. Convie\u021buirea al\u0103turi de alte animale \u00een spa\u021biul public este, dup\u0103 cum vom vedea, at\u00e2t un proiect de justi\u021bie multispecii, critic antropocentrismului, care vine dintr-o recunoa\u0219tere a modului \u00een care locuitorii non-umani ai ora\u0219ului au fost portretiza\u021bi de-a lungul timpului, c\u00e2t \u0219i un proiect pozitiv, un proiect de revendicare \u0219i transformare a spa\u021biului urban (uman) \u00eentr-un ora\u0219 atent \u0219i altor specii care \u00eel locuiesc.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Note<\/p>\n\n\n\n

\n

[1]<\/a>. Pearson, Dogopolis: How Dogs and Humans Made Modern New York, London, and Paris, <\/em>9.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a>. Mih\u0103ilescu, Povestea maidanezului Leu\u021bu, <\/em>113-114.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a>. \u00cen cartea lui Arnold Arluke \u0219i Andrew Rowman putem observa faptul c\u0103 ad\u0103posturile \u0219i clinicile de sterilizare, \u00een efortul lor de a se \u00eengrijii de vie\u021bile animalelor, trebuie s\u0103 normalizeze practicile \u0219i rela\u021biile moderne occidentale – lucru pe care ajung s\u0103-l fac\u0103 \u00een cele din urm\u0103. Interac\u021biunile ideale devin acelea \u00eentre \u201eanimale de companie\u201d \u0219i \u201eproprietari responsabili\u201d ceea ce face ca prezen\u021ba animalelor non-umane din spa\u021biul public s\u0103 fie v\u0103zut\u0103 ca o problem\u0103 care trebuie rezolvat\u0103 – fenomen acceptat ca fiind normal \u00een cazul locuitorilor din Costa Rica care nu v\u0103d o problem\u0103 \u00een mobilitatea acestora. Arluke \u0219i Rowman observ\u0103, de asemenea, faptul c\u0103 sterilizarea ajunge uneori s\u0103 fie v\u00e2ndut\u0103 patologiz\u00e2nd ceea ce mul\u021bi v\u0103d ca o caracteristic\u0103 biologic\u0103 normal\u0103: statutul intact al animalelor. Tehnica e aceea\u0219i cu felul \u00een care companiile v\u00e2nd chirurgia plastic\u0103: prin patologizarea unei caracteristici anatomice normale \u0219i normalizarea opera\u021biei ca o form\u0103 de a corecta aceast\u0103 \u201eproblem\u0103\u201d, minimiz\u00e2nd limit\u0103rile \u0219i complica\u021bile acesteia. Un alt lucru relevant de men\u021bionat \u00een acest context este faptul c\u0103 persoanele care lucrez\u0103 \u00een ad\u0103posturi ajung, dup\u0103 cum observ\u0103 Arluke \u0219i Rowman, s\u0103 manipuleze interac\u021biunile pe care le au cu restul persoanelor care au re\u021bineri \u00een privin\u021ba steriliz\u0103rii exager\u00e2nd anumite informa\u021bii \u0219i exercit\u00e2nd presiuni. Arluke \u0219i Rowman, Underdogs: pets, people, and poverty<\/em>, 26, 38, 42-43, 72, 150-155; \u00cen ceea ce prive\u0219te normalizarea unui anumit tip de rela\u021bionare cu c\u00e2inii ca \u201eanimale de companie\u201d \u00een Rom\u00e2nia vezi, Karamaniola, Bucharest Barks<\/em>, 193.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a>. Pearson, 4.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a>. Howell, At Home and Astray<\/em>; Pearson,3, 6-7.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a>. Howell, 152.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a>. \u00cen ceea ce prive\u0219te fenomenul \u201eanimalelor de companie\u201d vezi Keith, Man and the Natural World<\/em>, capitolul III, ii. Privileged species.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a>. Mih\u0103ilescu, 49; Karamaniola, 61, 297-298.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a>. Karamaniola, 93, 63.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a>. Karamaniola, 94.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a>. Karamaniola, 61.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a>. Karamaniola, 142, 63.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a>. Karamaniola, 66.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a>. Karamaniola, 142.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a>. Taxele pentru ace\u0219tia erau de 300 de lei pentru primul c\u00e2ine \u0219i respectiv 600 de lei pentru al doilea vezi Asocia\u021bia Chinologilor, \u201eLegea nr. 25 privind taxa pentru de\u021binerea de c\u00eeini\u201d, 105; \u00cen ceea ce prive\u0219te legitimizarea \u201eanimalelor de companie\u201d \u00een Rom\u00e2nia \u0219i apari\u021bia \u201epet shop-urilor\u201d vezi Karamaniola, 5.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/a>. Karamaniola, 131.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/a>. Taxele pentru un \u201ec\u00e2ine de lux\u201d erau 200 de lei, iar pentru un \u201ec\u00e2ine de curte\u201d 30 de lei. Karamaniola, 117- 118, 128.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/a>. Karamaniola, 130.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/a>. Unele ipoteze care vehiculeaz\u0103 pe internet declar\u0103 c\u0103 Ionu\u021b nu ar fi murit \u00een urma unei interac\u021biuni cu o hait\u0103 de c\u00e2ini din spa\u021biul public pentru c\u0103 testele ADN f\u0103cute nu confirm\u0103 c\u0103 r\u0103nile provin de la cei 6 c\u00e2ini b\u0103nui\u021bi ini\u021bial – alte ipoteze contrazic aceste relat\u0103ri spun\u00e2nd c\u0103 nu au fost f\u0103cute astfel de analize niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/a>. Vezi Karamaniola, 34; Cre\u021ban, \u201eMapping protests against dog culling\u201d, 159.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/a>. Karamaniola, 34.<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/a>. Karamaniola, 35.<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/a>. Karamaniola, 35.<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/a>. Cre\u021ban, 159.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/a>. Cre\u021ban, 159.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/a>. Karamaniola, 117.<\/p>\n\n\n\n

[27]<\/a>. Karamaniola, 118.<\/p>\n\n\n\n

[28]<\/a>. Borcea, \u201eM\u0103suri crude pentru st\u00e2rpirea c\u00e2inilor vagabonzi din Foc\u0219aniul secolului XX\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[29]<\/a>. Fantaziu, \u201eC\u00e2inii comunitari, o problem\u0103 istoric\u0103 invocat\u0103 \u015fi de Mihai Eminescu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[30]<\/a>. Karamaniola, 117.<\/p>\n\n\n\n

[31]<\/a>. Karamaniola, 115.<\/p>\n\n\n\n

[32]<\/a>. Borcea.<\/p>\n\n\n\n

[33]<\/a>. Karamaniola, 123.<\/p>\n\n\n\n

[34]<\/a>. Karamaniola, 129-139.<\/p>\n\n\n\n

[35]<\/a>. Mih\u0103ilescu sesizeaz\u0103 c\u0103 \u00een perioada 2001-2007 o declara\u021bie oficial\u0103 estima un num\u0103r de 144.339 de c\u00e2ini omor\u00e2\u021bi, iar \u00een alte declara\u021bii: pu\u021bin peste 86.000. Administra\u021bia pentru Supravegherea Animalelor – Bucure\u0219ti raporta tot \u00een aceasta perioad\u0103 capturarea a aproximativ 108.000 c\u00e2ini de exemplu, dintre care 80% au fost omor\u00e2\u021bi \u0219i 20% revendica\u021bi – conform paginii de wikipedia dedicat\u0103 \u201emaidaneziilor\u201d; Mih\u0103ilescu, 16.<\/p>\n\n\n\n

[36]<\/a>. Karamaniola, 13, 130-131.<\/p>\n\n\n\n

[37]<\/a>. Narayanan, \u201eStreet dogs at the intersection of colonialism and informality\u201d, 481.<\/p>\n\n\n\n

[38]<\/a>. Howell, At Home and Astray<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[39]<\/a>. Pearson,13, 45-46.<\/p>\n\n\n\n

[40]<\/a>. Pearson, 36.<\/p>\n\n\n\n

[41]<\/a>. Howell, 152-155.<\/p>\n\n\n\n

[42]<\/a>. Vezi, Pearson, 37; Tot aici am putea ad\u0103uga poate \u0219i c\u0103 \u201ehomo balkanikus<\/em> este pentru Vest un \u00abeu incomplet\u00bb\u2026 un civilizat incomplet\u2026 care nu \u0219i-a \u0219lefuit \u00eenc\u0103 pornirile \u00abnaturale\u00bb, nu a \u00eenv\u0103\u021bat suficient s\u0103 \u0219i le \u00ab\u00eenfr\u00e2neze\u00bb \u0219i tr\u0103ie\u0219te astfel \u00een desfr\u00eeu. De unde \u0219i ambivalen\u021ba atitudinii occidentale fa\u021b\u0103 de barbarul balcanic\u201d; Mih\u0103ilescu, 114-115.<\/p>\n\n\n\n

[43]<\/a>. Pearson, 37, 100.<\/p>\n\n\n\n

[44]<\/a>. Pearson, 85-86, 88-91, 96-97. Brady, 12, 14; Lippit, \u201eThe Death of an Animal\u201d, 12.<\/p>\n\n\n\n

[45]<\/a>. Pearson, 87, 89.<\/p>\n\n\n\n

[46]<\/a>. Karamaniola vorbe\u0219te de faptul c\u0103 Rom\u00e2nia a fost caracterizat\u0103 ca un \u201eiad contemporan pentru c\u00e2ini\u201d \u00een dicursurile interna\u021bionale. Karamaniola, 1, 11.<\/p>\n\n\n\n

[47]<\/a>. \u00cen ceea ce prive\u0219te discursurile, adesea contradictorii, care vorbesc de diferite valori \u0219i comportamente ca fiind \u201ecivilizate\u201d vezi Karamaniola, 15-16, 109. Vezi, de asemenea, Mih\u0103ilescu, 34.<\/p>\n\n\n\n

[48]<\/a>. Mih\u0103ilescu, 33-34.<\/p>\n\n\n\n

[49]<\/a>. Frederick L. Brown sesizeaz\u0103, de asemenea, c\u0103 \u201ecultura consumului de mas\u0103, care a transformat casa \u0219i ora\u0219ul mai larg \u00een secolul XX, a transformat \u0219i vie\u021bile animalelor de companie. Din ce \u00een ce mai mult acestea au devenit m\u0103rfuri, iar al\u0103turi de al\u021bi locuitori ai caselor din clasa de mijloc \u0219i consumatori.\u201d Vezi Brown, \u201eThe city is more than human\u201d, 157.<\/p>\n\n\n\n

[50]<\/a>. Latour, Nu am fost niciodat\u0103 moderni.<\/em><\/p>\n\n\n\n

[51]<\/a>. Vezi Marchesini, \u201eANIMALS OF THE CITY\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[52]<\/a>. Vezi Marchesini, \u201eANIMALS OF THE CITY\u201d; Cole \u0219i Cesario, \u201eMondo Stray – Episode 3 of 4\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[53]<\/a>. Despre rela\u021bia oamenilor cu porumbeii vezi de exemplu: Jerolmack, \u201eHow Pigeons Became Rats\u201d \u0219i Martelli, \u201eDespre porumbei \u0219i oameni\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[54]<\/a>. Karamaniola, 35.<\/p>\n\n\n\n

[55]<\/a>. Karamaniola, 3, 62, 66, 204.<\/p>\n\n\n\n

[56]<\/a>. Karamaniola, 42, 62.<\/p>\n\n\n\n

[57]<\/a>. Vezi Morton, Humankind: Solidarity with Nonhuman People.<\/em><\/p>\n\n\n\n

[58]<\/a>. Nor, \u201eO ontologie c\u0103tre to\u021bi \u0219i toate\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[59]<\/a>. Hribal \u201e\u00abAnimals Are Part of the Working Class\u00bb: A Challenge to Labor History\u201d, 436.<\/p>\n\n\n\n

[60]<\/a>. Vezi \u00een special Nibert, Animal Oppression and Human Violence; <\/em>Marchesini, Over the Human<\/em>; Colling, Animal Resistance in the Global Capitalist Era; <\/em>Hribal, Fear of the Animal Planet<\/em>; Hribal \u201e\u00abAnimals Are Part of the Working Class\u00bb: A Challenge to Labor History\u201d; Donaldson \u0219i Kymlicka, Zoopolis: A Political Theory of Animal Rights<\/em>; Howell, At Home and Astray.<\/em><\/p>\n\n\n\n

[61]<\/a>. Vezi Colling, 115-117, Zournazi, \u201eDogs of Democracy\u201d \u0219i Ram\u00edrez, \u201eDocumental Matapaco (2013)\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[62]<\/a>. Lucru pe care \u00eel remarc\u0103 \u0219i Krithika Srinivasan\u2060<\/sup>; Srinivasan, \u201eRemaking more\u2010than\u2010human society\u201d, 7.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ce procese au f\u0103cut ca anumi\u021bi c\u00e2ini care locuiesc \u00een apropierea omului s\u0103 fie dori\u021bi, iar al\u021bii respin\u0219i? Ce face ca, o parte dintre ace\u0219tia s\u0103 apar\u021bin\u0103 spa\u021biului domestic ocup\u00e2nd rolul de \u201eanimale de companie\u201d, iar al\u021bii s\u0103 fie considera\u021bi un surplus de care trebuie s\u0103 sc\u0103p\u0103m atunci c\u00e2nd \u201eb\u00e2ntuie\u201d spa\u021biul public? Aceast\u0103 viziune asupra c\u00e2inelui \u0219i ce rol \u0219i loc trebuie s\u0103 ocupe \u00een societate nu este universal\u0103, ci particular\u0103…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":58,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-53","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cercetare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/53","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=53"}],"version-history":[{"count":15,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/53\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":674,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/53\/revisions\/674"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/58"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=53"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=53"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=53"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}