{"id":640,"date":"2023-11-21T18:49:54","date_gmt":"2023-11-21T16:49:54","guid":{"rendered":"https:\/\/gandvagabond.ro\/?p=640"},"modified":"2023-11-22T16:45:06","modified_gmt":"2023-11-22T14:45:06","slug":"printre-priviri-canine-si-identitati-mai-mult-decat-umane-o-reconstituire-a-dezvoltarii-urbane-de-la-margini","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/printre-priviri-canine-si-identitati-mai-mult-decat-umane-o-reconstituire-a-dezvoltarii-urbane-de-la-margini\/","title":{"rendered":"Printre priviri canine \u0219i identit\u0103\u021bi mai-mult-dec\u00e2t-umane, o reconstituire a dezvolt\u0103rii urbane de la margini"},"content":{"rendered":"\n

text de Aron Nor, fotografii \u0219i cadre din Aici a fost odat\u0103 c\u00e2mp<\/a><\/em><\/p>\n\n\n\n

Pentru a \u00een\u021belege c\u00e2inii \u0219i pentru a avea rela\u021bii mai bune cu ei trebuie s\u0103 decentr\u0103m privirea dominant\u0103 fa\u021b\u0103 de ace\u0219tia, adic\u0103 acea privire umanist\u0103, profund antropocentric\u0103, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een societatea \u00een care tr\u0103im. Acest proces implic\u0103 o munc\u0103 de traducere a unor dimensiuni mai-mult-dec\u00e2t-umane, reg\u00e2ndind istorii, rela\u021bii \u0219i identit\u0103\u021bi \u201ede altundeva\u201d. Metaforele \u0219i analogiile artistice pot juca un rol vital \u00een acest proces de traducere a unor realit\u0103\u021bi asupra c\u0103rora nu avem acces direct, ancor\u00e2ndu-ne \u00eentr-o lume pe care noi, oamenii, prin pere\u021bii care ne despart de alte animale, fie c\u0103 sunt din beton sau ideologici, nu o putem vedea \u0219i \u00een\u021belege cu u\u0219urin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aici a fost odat\u0103 c\u00e2mp,<\/em> este o instala\u021bie multimedia colaborativ\u0103 \u00eentre HORA (Ioana Mincu \u0219i Mara Verhoogt) \u0219i artistul Marco Verhoogt, ce a fost expus\u0103 \u00een vitrina galeriei Suprainfinit din 12 Octombrie p\u00e2n\u0103 \u00een 4 Noiembrie. Expozi\u021bia, curatoriat\u0103 de Daniela Custrin, este alc\u0103tuit\u0103 din mai multe elemente, printre care diferite obiecte, placaje, poze \u0219i un film scurt form\u00e2nd un fel de colaj vizibil din strad\u0103. \u00cempreun\u0103, materialele expuse reconstituie c\u00e2teva zone specifice, din apropierea Bucure\u0219tiului, care exist\u0103 al\u0103turi de anumite componente speculative. Diferite resturi \u0219i buc\u0103\u021bi din produse folosite, deteriorate, \u0219i din materiale de construc\u021bii abandonate, sau aruncate la gunoi, sunt incluse \u00een acest ansamblu de elemente. Deasupra, c\u00e2t \u0219i printre acestea, se afl\u0103 poze cu identit\u0103\u021bi hibride, oameni cu tr\u0103s\u0103turi faciale similare c\u00e2inilor, fotografii dintr-un ad\u0103post de c\u00e2ini, poze cu ansambluri reziden\u021biale \u0219i cu oameni. Majoritatea fotografiilor con\u021bin zone, persoane \u0219i elemente care se reg\u0103sesc \u00een filmul al\u0103turat, de aproximativ 12 minute, ce constituie partea central\u0103 a expozi\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Lucrarea video<\/a> inclus\u0103 \u00een expozi\u021bie construie\u0219te o nara\u021biune care \u00eentretaie ni\u0219te transform\u0103ri ce pot fi observate pe teren cu o latur\u0103 fantastic\u0103 improvizat\u0103, sau mai bine zis speculativ\u0103, printr-o juxtapunere a procesului de documentare cu compozi\u021bii alc\u0103tuite din elemente \u0219i zone reconstruite prin interven\u021bie artistic\u0103. Aceasta urm\u0103re\u0219te procesul dezvolt\u0103rii urbane, \u00eentr-o zon\u0103 a periferiei de Nord a Bucure\u0219tiului, aduc\u00e2nd \u00een prim-plan o familie de c\u00e2ini-oameni cu identit\u0103\u021bi hibride, a c\u0103ror realitate speculativ\u0103 se \u00eentrep\u0103trunde cu experien\u0163ele unor persoane umane \u0219i non-umane care locuiesc \u00een apropierea c\u00e2mpurilor din zona Pipera\/Snagov\/T\u00e2nc\u0103be\u0219ti, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 traseze diferite efecte ale expansiunii imobiliare, \u00een special transform\u0103rile aduse c\u00e2inilor din zon\u0103. Sunt multe subiecte ce pot fi luate \u00een considerare \u0219i analizate \u00een acest film scurt, de la efectele dezvolt\u0103rii urbane \u0219i rela\u021biile dintre oameni \u0219i c\u00e2ini, la (de)construirea Vagabondului canin. Dimensiunea de clas\u0103 \u0219i problema inegalit\u0103\u021bii sociale devin \u0219i ele vizibile \u00een c\u00e2teva cadre, precum \u0219i o dimensiune ce \u021bine de ecologie \u0219i mediu, legat\u0103 de ni\u0219ele ecologice care se formeaz\u0103 \u0219i cele care dispar \u00een urma dezvolt\u0103rii. Fiind a\u0219a multe tematici ce se suprapun \u00een film m\u0103 voi concentra pe dou\u0103 lucruri, rapid vizibile, care mi se par centrale lucr\u0103rii video: (1) felul \u00een care filmul poate oferi o reinterpretare asupra apartenen\u021bei c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public \u0219i (2) dimensiunea identit\u0103\u021bii umane \u0219i non-umane, al\u0103turi de c\u00e2teva implica\u021bii politice ale acestora.<\/p>\n\n\n\n

\u00centret\u0103i\u00e2nd transform\u0103rile reale a unor fenomene economice, sociale \u0219i ecologice dintr-o zon\u0103 periferic\u0103 din apropierea Bucure\u0219tiului cu elemente speculative, filmul ne arat\u0103 o posibil\u0103 locuin\u021b\u0103 canin\u0103 printre diferite materiale abandonate. Acest lucru devine vizibil \u00eenc\u0103 din primele cadre c\u00e2nd, \u00een prim plan, este redat, lent \u0219i meditativ, un moment de siest\u0103 a unei familii de c\u00e2ini-oameni. Cadrul surprins din intimitatea vie\u021bii canine, prin felul \u00een care actorx\/artistix clipesc lent uit\u00e2ndu-se spre camer\u0103, la fel cum ar face \u0219i un c\u00e2ine somnoros \u0219i foarte relaxat atunci c\u00e2nd este s\u0103tul, creeaz\u0103 o conexiune dincolo de specie l\u0103s\u00e2nd o senza\u021bie de familiaritate ce-\u021bi r\u0103m\u00e2ne puternic \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een minte. Prin aceste compozi\u021bii speculative, filmul reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne apropie de anumite tr\u0103iri, \u00eenclina\u021bii \u0219i motiva\u021bii canine, decentr\u00e2nd totodat\u0103 nara\u021biunea occidental\u0103 ce portretizeaz\u0103 c\u00e2inii care tr\u0103iesc \u00een jurul a\u0219ez\u0103rilor umane ca ni\u0219te fiin\u021be care sunt nelalocul lor.[1]<\/sup><\/a> Problema nu este c\u0103 mul\u021bi dintre ace\u0219ti c\u00e2ini nu se descurc\u0103 f\u0103r\u0103 un posesor uman, ci c\u0103 societ\u0103\u021bile noastre moderne \u00eentr-un proces continuu de urbanizare, dezvoltare, gentrificare \u0219i antropizare exacerbat\u0103 a diferitor zone mai-mult-dec\u00e2t-umane creeaz\u0103 un context ostil care-i alung\u0103 din spa\u021biile pe care le ocupau, at\u00e2t din punct de vedere fizic \u0219i teritorial, c\u00e2t \u0219i la un nivel legislativ \u0219i discursiv.[2]<\/sup><\/a> Rela\u021biile de putere puse \u00een mi\u0219care de procesele de dezvoltare \u0219i urbanizare iau, \u00eens\u0103, forme variate \u0219i nu trebuie trecut cu vederea c\u0103 puterea are capacitatea at\u00e2t de a reprima, c\u00e2t \u0219i de a da na\u0219tere, anumitor corpuri \u0219i ac\u021biuni.[3]<\/sup><\/a> A specula ie\u0219ind \u00een afara proiectului \u201ecivilizator\u201d este un act strategic ce face vizibile alte lumi, av\u00e2nd inevitabil implica\u021bii politice. Liminalitatea prinde astfel via\u021b\u0103 \u0219i ia forma unui spa\u021biu ce poate fi \u0219i eliberator. C\u00e2inele \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d este surprins \u00eentr-o rela\u021bie de comensalism, sau sinantropie, \u0219i este redat nu ca o fiin\u021b\u0103 mecanic\u0103 \u201es\u0103lbatic\u0103\u201d, sau ca una pasiv\u0103 neajutorat\u0103 \u0219i pierdut\u0103, care trebuie \u00eenl\u0103turat\u0103, ci ca un subiect care exist\u0103 \u00eentre diferite lumi, f\u0103urindu-\u0219i o cas\u0103 printre diverse resturi \u0219i spa\u021bii umane, unde poate s\u0103 fie \u0219i s\u0103tul, \u0219i s\u0103n\u0103tos \u0219i st\u0103p\u00e2n pe situa\u021bie, al\u0103turi de al\u021bi membrii ai speciei lui.<\/p>\n\n\n\n

Aici a fost odat\u0103 c\u00e2mp<\/em> reu\u0219e\u0219te s\u0103 comunice un lucru simplu, dar pe care multx dintre noi nu-l \u00een\u021belegem foarte bine: ceea ce pentru noi este o groap\u0103 de gunoi, pentru un c\u00e2ine care tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o rela\u021bie de comensalism poate \u00eensemna o surs\u0103 esen\u021bial\u0103 de resurse; ceea ce pentru noi este o cl\u0103dire d\u0103r\u0103p\u0103nat\u0103 pentru c\u00e2ini poate s\u0103 fie un spa\u021biu de joac\u0103, sau un c\u0103min. Nu este deloc surprinz\u0103tor c\u0103 anumi\u021bi c\u00e2ini g\u0103sesc modalit\u0103\u021bi de a locui \u00een diferite spa\u021bii publice ce par a fi neprietenoase deoarece c\u00e2inele s-a adaptat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 hr\u0103nindu-se cu resturi \u00een proximitatea a\u0219ez\u0103rilor umane, iar acei c\u00e2ini care se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie de sinantropie pot fi \u00een\u021bele\u0219i ca exist\u00e2nd \u00eentr-un raport continuu de adaptare la mediul urban.[4]<\/sup><\/a> Desigur, o cas\u0103 poate s\u0103 fie \u0219i o alee, un garaj, sau un loc pe l\u00e2ng\u0103 ni\u0219te blocuri, cur\u021bi \u0219i benzin\u0103ri mai mult sau mai pu\u021bin abandonate. O cas\u0103 poate s\u0103 fie marginea unui sat, sau un sat \u00eentreg, poate s\u0103 fie acolo unde te-ai n\u0103scut, unde locuie\u0219ti, unde tr\u0103iesc fra\u021bii t\u0103i, unde e cald \u0219i e m\u00e2ncare, sau unde ai g\u0103sit un loc care nu e \u00een totalitate pustiu, dar suficient de retras pentru a nu fi deranjat de oameni. Acas\u0103, pentru mul\u021bi c\u00e2ini, nu este o canapea \u00eentre patru pere\u021bi, nu este o cu\u0219c\u0103 \u00een curtea ta sau a mea, \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin o cu\u0219c\u0103 \u00eentr-un ad\u0103post, ci un spa\u021biu ceva mai pu\u021bin domesticit, ceva mai deschis posibilit\u0103\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te apartenen\u021ba lor, c\u00e2inii de pe strad\u0103 dau na\u0219tere unor curiozit\u0103\u021bi care sf\u00e2r\u0219esc cu r\u0103spunsuri pripite. Evident, exist\u0103 mul\u021bi c\u00e2ini abandona\u021bi, avem c\u00e2ini care provin din p\u0103rin\u021bi de \u201eras\u0103 pur\u0103\u201d, c\u00e2ini care s-au pierdut, c\u00e2ini care au fugit definitiv dintr-o curte \u0219i c\u00e2ini care ziua se plimb\u0103 liber \u0219i seara dorm mereu \u00een aceea\u0219i ograd\u0103. Cu toate acestea, cele mai multe persoane trec cu vederea faptul c\u0103 rasele de c\u00e2ini sunt doar ni\u0219te popula\u021bii de c\u00e2ini izolate sexual, iar marea majoritate din ele au ap\u0103rut \u00een ultimii 200 de ani datorit\u0103 cresc\u0103torilor de c\u00e2ini.[5]<\/sup><\/a> Un alt lucru adesea omis este c\u0103 din popula\u021bia global\u0103 de c\u00e2ini aproximativ 83% nu sunt controla\u021bi reproductiv, iar 75% (sau 80-85%, dup\u0103 alte estim\u0103ri) tr\u0103iesc \u00een libertate.[6]<\/sup><\/a> C\u00e2inele de pe strad\u0103, a\u0219adar, nu este o excep\u021bie. Acesta nu este urma\u0219ul c\u00e2inelui de ras\u0103 a\u0219ezat la \u201ecasa lui\u201d. Multe dintre rasele de c\u00e2ini existente \u0219i ideea de c\u00e2ine ca \u201eanimal de companie\u201d restric\u021bionat din toate punctele de vedere (teritorial, fizic, reproductiv, comportamental, social, \u0219amd.) sunt \u201einven\u021bii\u201d relativ recente.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 considera\u021bi nelalocul lor \u00een preajma a\u0219ez\u0103rilor umane, c\u00e2inii care circul\u0103 liber dau na\u0219tere unor emo\u021bii puternice de mil\u0103 \u0219i ur\u0103 \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u021benilor.[7]<\/sup><\/a> Fie c\u0103 sunt v\u0103zu\u021bi ca \u201eintru\u0219i\u201d, \u201ed\u0103un\u0103tori\u201d, sau \u201efiare \u00eensetate de s\u00e2nge\u201d, fie ca simple victime \u201ef\u0103r\u0103 voce\u201d \u0219i \u201ef\u0103r\u0103 cas\u0103\u201d, \u00een imaginarul colectiv ace\u0219tia ajung s\u0103 fie trata\u021bi ca un \u201esurplus\u201d \u0219i ca o urm\u0103 a unei societ\u0103\u021bi \u201enecivilizate\u201d.[8]<\/sup><\/a> \u00cen timp ce tot mai mul\u021bi c\u00e2ini ajung \u201eanimale de companie\u201d ca parte din familiile clasei de mijloc \u00een zonele proasp\u0103t gentrificate \u0219i urbanizate, c\u00e2inii care tr\u0103iau \u00eentr-o rela\u021bie de sinantropie \u00een acele zone, fie sub forma unor \u201ec\u00e2ini comunitari\u201d, \u201ede cartier\u201d, \u201edin sat\u201d \u0219amd. sunt transforma\u021bi \u00een ni\u0219te fiin\u021be nea\u0219ezate \u201ela locul lor\u201d care perturb\u0103 ordinea public\u0103 \u0219i care trebuie \u00eenl\u0103turate. Non-apartenen\u021ba acestora fa\u021b\u0103 de spa\u021biul public este dat\u0103 de un construct juridic \u0219i spa\u021bial \u0219i este rezultatul \u00eendelungat al unor istorii \u0219i contexte particulare.[9]<\/sup><\/a> Odat\u0103 transformat \u00eentr-un Vagabond, c\u00e2inele a c\u0103rui mobilitate nu este restric\u021bionat\u0103 devine \u201e\u00een plus\u201d tocmai pe teritoriul s\u0103u, adic\u0103 \u00een jurul a\u0219ez\u0103rilor umane cu care s-a \u00eenvecinat timp de milenii \u00eentr-o manier\u0103 ce nu poate fi \u00eencadrat\u0103 simplu \u00eentr-o rela\u021bie de proprietar\/proprietate. Acel cadru fantastic cu identit\u0103\u021bi hibride, din acest punct de vedere, nu este at\u00e2t de fictiv c\u00e2t speculeaz\u0103 asupra unor realit\u0103\u021bi care r\u0103m\u00e2n ascunse. Iar, acest lucru ne aduce \u00een contact cu a doua dimensiune memorabil\u0103 care capteaz\u0103 aten\u021bia \u00een film \u0219i asupra c\u0103reia a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 opresc.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 din primele cadre, o zon\u0103 delicat\u0103 de apropiere \u0219i \u00eembinare a anumitor caracteristici mai-mult-dec\u00e2t-umane, binarizate \u00een mod obi\u0219nuit \u00een societatea \u00een care tr\u0103im, devine observabil\u0103. Aceast\u0103 dimensiune a lucr\u0103rii face vizibil\u0103 o zon\u0103 a indistinc\u021biei<\/em>, dup\u0103 cum o nume\u0219te filozoful Matthew Calarco, ce poate p\u0103\u0219i dincolo de diferen\u021ba antropologic\u0103<\/em>.[10]<\/sup><\/a> Cu alte cuvinte, ce poate ac\u021biona dincolo de acel mecanism, cu implica\u021bii socio-politice, de \u200b\u200bseparare al Omului de Animal. A \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i cu grij\u0103 o identitate comun\u0103 \u0219i a locui \u00eentr-o profund\u0103 leg\u0103tur\u0103 existen\u021bial\u0103 cu c\u00e2inii poate s\u0103 fie a\u0219adar o recunoa\u0219tere a faptului c\u0103 acel abis ontologic de netrecut \u00eentre Om \u0219i Animal este rezultatul unei munci performative contaminate de prejudec\u0103\u021bi, bine \u00eenr\u0103d\u0103cinate, fa\u021b\u0103 de alte animale. Astfel, ceea ce ar putea p\u0103rea ca o antropomorfizare a c\u00e2inilor la o prim\u0103 impresie, pentru unele persoane, ofer\u0103 o punte \u00eenspre a reg\u00e2ndi aceste dou\u0103 mari categorii, cea a Omului \u0219i cea a Animalului, pe care umanismul le men\u021bine ca dou\u0103 categorii ontologice, empirice \u0219i normative complet separate.<\/p>\n\n\n\n

Umanismul transform\u0103 omul dintr-un animal particular, ca oricare altul, \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 \u201eunic\u0103\u201d, reproduc\u00e2nd sub forma b\u0103rbatului alb, ra\u021bional, abil, heterosexual, neurotipic, \u0219amd. imaginea unui subiect ideal. Aceast\u0103 binaritate \u00eentre Om \u0219i Animal pe care societatea modern\u0103 o purific\u0103 constant separ\u00e2nd ce anume, \u0219i cine anume, este suficient de uman, are implica\u021bii politice deoarece \u00een timp ce \u201eumanizarea\u201d subiec\u021bilor aduce drepturi \u0219i privilegii, \u201eanimalizarea\u201d vine cu consecin\u021be \u00eenfior\u0103toare. Hibridizarea oamenilor \u00een cadrul instala\u021biei, \u00eens\u0103, nu este nicidecum un act violent de \u201eanimalizare\u201d a subiec\u021bilor, ci o reconfigurare concomitent\u0103 a subiectivit\u0103\u021bii \u0219i a animalit\u0103\u021bii. Prin modul \u00een care filmul amestec\u0103 diferite tr\u0103s\u0103turi canine cu cele omene\u0219ti, aceasta face pa\u0219i \u00een afara unor logici umaniste. Cu alte cuvinte, merge \u00een afara acelei paradigme ce transform\u0103 toate animalele (cu excep\u021bia celui uman) dintr-un ansamblu de fiin\u021be eterogene cu diferen\u021be semnificative \u00eentre ele \u00eentr-un grup omogen, cel al Animalului, care serve\u0219te ca fundal \u00een diferen\u021bierea \u0219i definirea Omului.<\/p>\n\n\n\n

Trec\u00e2nd dincolo de umanism, animalitatea nu doar c\u0103 ne cuprinde taxonomic, ci ne confer\u0103 diferite moduri de a fi, de a ne mi\u0219ca, de a c\u0103uta, evita, sau interpreta situa\u021bii similar. Evolu\u021bia implic\u0103 o coevolu\u021bie, iar felurile prin care animalele, at\u00e2t cele umane c\u00e2t \u0219i non-umane, rela\u021bioneaz\u0103 cu lumea se suprapun fie, de exemplu, datorit\u0103 unor caracteristici antecedente mo\u0219tenite de la un str\u0103mo\u0219 comun fie unora convergente produse de acelea\u0219i presiuni selective.[11]<\/sup><\/a> Aceast\u0103 zon\u0103 a indistinc\u021biei \u00een care ne plaseaz\u0103 lucrarea, \u00een anumite momente, ne ajut\u0103 s\u0103 vedem c\u00e2inii nu doar ca actori sociali, ce \u00eentre\u021bin leg\u0103turi \u0219i interac\u021biuni sociale \u00eentre ei \u0219i cu alte specii, ci \u0219i ca actori politici pentru c\u0103 al\u0103turi de oamenii din zon\u0103, ace\u0219tia nu sunt ni\u0219te fiin\u021be pasive, ci subiec\u021bi cu interese proprii asupra teritoriului. Astfel, de\u0219i exist\u0103 \u00eentr-un context ce aduce diferite riscuri, departe de a fi ideal, preferin\u021bele adaptative ale hibrizilor canini din film nu sunt modelate strict pentru a se \u00eencadra \u00een ni\u0219te roluri fixe date de oameni asemenea \u201eanimalelor de companie\u201d \u0219i au, \u00een schimb, un anumit grad de autonomie al\u0103turi de diferite oportunit\u0103\u021bi de a-\u0219i c\u0103uta acel bine al lor prin intermediul unor spa\u021bii \u0219i rela\u021bii mai deschise \u0219i a unor alegeri luate zi de zi pentru a-\u0219i atinge propriile lor scopuri. Acest lucru ne poate aduce mai aproape de un viitor \u00een care c\u00e2inii (\u0219i alte animale) sunt co-creatori, p\u0103\u0219ind \u00een afara spa\u021biului discursiv \u00eenspre noi imaginarii politice, noi spa\u021bii publice, comune.[12]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Leg\u0103turile dintre oameni \u0219i c\u00e2ini redate \u00een film exist\u0103 dincolo de dimensiunea ontologic\u0103 \u0219i empiric\u0103 ar\u0103t\u00e2ndu-ne c\u0103, la margini, vie\u021bile umane \u0219i non-umane se pot confrunta cu presiuni \u0219i opresiuni similare. Dispari\u021bia spa\u021biilor deschise \u0219i investi\u021biile imobiliare ce creeaz\u0103 raporturi de inegalitate social\u0103 sunt resim\u021bite at\u00e2t de umani, c\u00e2t \u0219i de non-umani. Spa\u021biile \u00een care autodeterminarea era posibil\u0103 se mic\u0219oreaz\u0103, iar lucrurile care r\u0103nesc, care sunt pierdute, sau cele r\u0103mase \u00een urm\u0103, solidific\u0103 noi alian\u021be. Acolo unde investitorii v\u0103d o zon\u0103 deschis\u0103 pentru formarea unor noi pie\u021be \u0219i rela\u021bii economice profitabile exist\u0103 adesea o sumedenie de alte rela\u021bii mai-mult-dec\u00e2t-umane printre cex nativi zonei.[13]<\/sup><\/a> Cu totx sim\u021bim efectele capitalismului. La periferie se pot construi rela\u021bii de tov\u0103r\u0103\u0219ie reziliente, leg\u0103turi ce ac\u021bioneaz\u0103 \u00eempotriva greut\u0103\u021bilor zilnice, c\u00e2t \u0219i aranjamente ce nu au la baz\u0103 un raport economic, prefigur\u00e2nd rela\u021bii de coexisten\u021b\u0103 prin \u00een\u021belegere reciproc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

O alt\u0103 chestiune ce atinge un discurs politic \u00een jurul animalelor non-umane este locul pe care alte specii \u00eel ocup\u0103 \u00een compara\u021bie cu c\u00e2inii \u00een film. Cu toate c\u0103 oamenii le refuz\u0103 c\u00e2inilor mobilitatea, independen\u021ba \u0219i autonomia corporal\u0103 de care ei se bucur\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi, le este totu\u0219i relativ u\u0219or s\u0103-i vad\u0103 ca subiec\u021bi. Ce nu le este at\u00e2t de u\u0219or s\u0103 accepte, \u00eens\u0103, sunt experien\u021bele subiective ale altor animale pe care le consider\u0103 produse alimentare, de exemplu. Dac\u0103 lucrarea video p\u0103\u0219e\u0219te \u00eenspre o zon\u0103 a indistinc\u021biei, trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u0219i cum r\u0103m\u00e2ne cu acele animale desubiectificate sub forma unor produse alimentare sau ca un simbol al nostalgiei \u0219i a-l pierderii ultimului loc \u201es\u0103lbatic\u201d din zon\u0103? C\u00e2nd vine vorba de c\u00e2ini, filmul \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne ofere o \u201evedere comun\u0103\u201d al\u0103turi de ace\u0219tia, dar aceast\u0103 zon\u0103 a indistinc\u021biei care ne cuprinde al\u0103turi de ei nu este locuit\u0103 \u0219i de alte animale a c\u0103ror subiectivit\u0103\u021bi r\u0103m\u00e2n pasive. Aceast\u0103 diferen\u021biere vizibil\u0103 recreeaz\u0103, din p\u0103cate, o privire speciist\u0103 din societatea \u00een care tr\u0103im unde, pe de-o parte, avem subiec\u021bii (umani sau non-umani) a c\u0103ror corpuri conteaz\u0103, iar pe cealalt\u0103 subiec\u021bii-obiectifica\u021bi a c\u0103ror corpuri sunt transformate \u00een hran\u0103 pentru al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Dac\u0103 indistinc\u021bia ca paradigm\u0103 de a g\u00e2ndi rela\u021biile noastre cu alte animale ne-a ar\u0103tat ceva crucial este c\u0103, de\u0219i totx suntem animale, corpuri mobile cu piele, cu carne, ce pot fi m\u00e2ncare pentru alte fiin\u021be, suntem totodat\u0103 totx mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, dup\u0103 cum afirma \u0219i scriitoarea ecofeminist\u0103 Val Plumwood.[14]<\/sup><\/a> Iar dac\u0103 noi nu suntem preg\u0103ti\u021bi s\u0103 fim m\u00e2ncare pentru alte fiin\u021be, cu siguran\u021b\u0103 nici alte fiin\u021be nu se sacrific\u0103 de bun\u0103voie pentru noi. E nevoie a\u0219adar s\u0103 vedem c\u0103 vie\u021bile lor, la fel ca vie\u021bile noastre, sunt mult mai mult dec\u00e2t \u201em\u00e2ncabile\u201d, prad\u0103 \u00een ochii unui pr\u0103d\u0103tor \u0219i hran\u0103 pentru alte fiin\u021be vii. Este, \u00eentr-adev\u0103r, o chestiune politic\u0103 complex\u0103, cum putem, de exemplu, face dreptate pe\u0219tilor asupra c\u0103rora violen\u021ba este naturalizat\u0103 \u00een timp ce lu\u0103m \u00een considerare dimensiune de clas\u0103 pe care o aduce pescarul din film discursului. Cu toate acestea, exist\u0103 numeroase moduri de a sus\u021bine \u0219i \u00eencuraja diverse mijloace de subzisten\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 a perpetua acele practici speciiste care invizibilizeaz\u0103 violen\u021ba fa\u021b\u0103 de alte animale justific\u00e2nd-o prin intermediul apartenen\u021bei la – sau diferen\u021bei de – o anumit\u0103 specie.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 reu\u0219im s\u0103 respect\u0103m c\u00e2inii \u00een rela\u021biile \u0219i teritoriile lor, s\u0103 le \u00eenapoiem intimitatea \u0219i s\u0103-i \u00een\u021belegem \u201ede altundeva\u201d, nu ca o fiin\u021b\u0103 mereu disponibil\u0103 pentru Om, poate reu\u0219im s\u0103 privim critic \u0219i acele rela\u021bii opresive fa\u021b\u0103 de alte animale pe care societ\u0103\u021bile noastre le men\u021bin. Instala\u021bia multimedia poate a\u0219adar s\u0103 fie o deschidere \u00eenspre alte priviri, alte moduri de a nara, indispensabile \u00eentr-o lume umanist\u0103, autoritar\u0103, violent\u0103, pe punctul de a se autodistruge. \u00cen loc s\u0103-i transform\u0103m pe c\u00e2ini \u00een consumatori docili al\u0103turi de noi, e timpul s\u0103 ne g\u00e2ndim cum s\u0103 p\u0103\u0219im noi al\u0103turi de ei, sus\u021bin\u00e2ndu-i \u00een proiectele lor. Asemenea c\u00e2inilor vagabonzi, trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 tr\u0103im la marginile mai multor lumi, reutiliz\u00e2nd ceea ce pare neutilizabil \u0219i construind spa\u021bii \u0219i rela\u021bii de coexisten\u021b\u0103 ce nu au la baz\u0103 o investi\u021bie profitabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La urma urmei, exist\u0103 \u0219i alte feluri de a tr\u0103i care s\u0103 nu se rezume la colonizarea teritoriilor \u0219i vie\u021bilor animalelor cu care ne \u00eenvecin\u0103m, destabiliz\u00e2nd existen\u021ba tuturor sub pretextul \u201eprogresului\u201d uman. Aici a fost odat\u0103 c\u00e2mp <\/em>ne opre\u0219te din plimbarea noastr\u0103 prin fa\u021ba galeriei Suprainfinit s\u0103 reflect\u0103m asupra altor moduri de a locui spa\u021biul public \u00een care ne afl\u0103m, plec\u00e2nd cu recunoa\u0219terea c\u0103 acesta a fost, \u0219i este, mereu un spa\u021biu mai-mult-dec\u00e2t-uman.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Note<\/p>\n\n\n\n

\n

[1]<\/sup><\/a> Krithika Srinivasan, \u201eThe biopolitics of animal being and welfare: dog control and care in the UK and India,” Transactions of the Institute of British Geographers<\/em> 38, nr. 1 (2013): 6, doi: <\/a>10.1111\/j.1475-5661.2012.00501.x<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup><\/a> Vezi Clare Palmer, \u201eColonization, urbanization, and animals.” Philosophy & Geography<\/em> 6, nr. 1 (2003), doi: <\/a>10.1080\/1090377032000063315<\/a>; Phil Hubbard \u0219i Andrew Brooks, \u201eAnimals and urban gentrification: Displacement and injustice in the trans-species city,” Progress in human geography<\/em> 45, nr. 6 (2021), doi: <\/a>10.1177\/0309132520986221<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup><\/a> Palmer, 49.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup><\/a> Raymond Coppinger \u0219i Lorna Coppinger, What is a dog?<\/em> (Chicago: University of Chicago Press, 2016); Roberto Marchesini, \u201eAnimals of the city.” Angelaki<\/em> 21, nr. 1 (Aprilie 2016), doi: <\/a>10.1080\/0969725X.2016.1163825<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup><\/a> Coppinger \u0219i Coppinger, 215.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup><\/a> Kathryn Lord, Mark Feinstein, Bradley Smith \u0219i Raymond Coppinger, \u201eVariation in reproductive traits of members of the genus Canis with special attention to the domestic dog (Canis familiaris),” Behavioural processes<\/em> 92 (Ianuarie 2013): 132, doi: 10.1016\/j.beproc.2012.10.009<\/a>; Joelene Hughes \u0219i David W. Macdonald. \u201eA review of the interactions between free-roaming domestic dogs and wildlife,” Biological Conservation<\/em> 157 (Ianuarie 2013): 342, doi: 10.1016\/j.biocon.2012.07.005<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup><\/a> Aron Nor, \u201eLocul c\u00e2inelui sinantrop, pozi\u021bii confuze \u0219i politici comune\u201d, Cunoa\u0219teri de frontier\u0103 <\/em>(Noiembrie, 2022), https:\/\/fractalia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/Locul-cainelui-sinantrop-BT-1.pdf<\/a><\/p>\n\n\n\n

[8]<\/sup><\/a> Lavrentia Karamaniola, Bucharest Barks: Street Dogs, Urban Lifestyle Aspirations, and the Non-Civilized City<\/em> (University of Michigan, 2017), 81.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/sup><\/a> Philip Howell, At Home and Astray: The Domestic Dog in Victorian Britain<\/em> (Charlottesville: University of Virginia Press, 2015), 100.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/sup><\/a> Matthew Calarco, Thinking Through Animals: Identity, Difference, Indistinction<\/em> (Stanford: Stanford University Press, 2015); Matthew Calarco, Zoographies: The Question of the Animal from Heidegger to Derrida<\/em> (New York: Columbia University Press, 2008); Matthew Calarco, Beyond the Anthropological Difference<\/em> (Fullerton: Cambridge University Press, 2020).<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/sup><\/a> Roberto Marchesini, Over the Human: Post-Humanism and the Concept of Animal Epiphany <\/em>(Springer, 2017), 131.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/sup><\/a> Sue Donaldson, \u201eAnimal Agora: Animal Citizens and the Democratic Challenge,\u201d Social Theory and Practice<\/em> 46, nr. 4 (Octombrie, 2020), doi: 10.5840\/soctheorpract202061296<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/sup><\/a> Vezi Palmer, 49-50.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/sup><\/a> Val Plumwood, Being Prey <\/em>(2000), https:\/\/valplumwood.files.wordpress.com\/2008\/03\/being-prey.doc<\/a>.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru a \u00een\u021belege c\u00e2inii \u0219i pentru a avea rela\u021bii mai bune cu ei trebuie s\u0103 decentr\u0103m privirea dominant\u0103 fa\u021b\u0103 de ace\u0219tia, adic\u0103 acea privire umanist\u0103, profund antropocentric\u0103, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een societatea \u00een care tr\u0103im. Acest proces implic\u0103 o munc\u0103 de traducere a unor dimensiuni mai-mult-dec\u00e2t-umane, reg\u00e2ndind istorii, rela\u021bii \u0219i identit\u0103\u021bi \u201ede altundeva\u201d. Metaforele \u0219i analogiile artistice pot juca un rol vital \u00een acest proces de traducere a unor realit\u0103\u021bi asupra c\u0103rora nu avem acces direct, ancor\u00e2ndu-ne \u00eentr-o lume pe care noi, oamenii, prin pere\u021bii care ne despart de alte animale, fie c\u0103 sunt din beton sau ideologici, nu o putem vedea \u0219i \u00een\u021belege cu u\u0219urin\u021b\u0103.<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":648,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16],"tags":[],"class_list":["post-640","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/640","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=640"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/640\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":709,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/640\/revisions\/709"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/648"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=640"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=640"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=640"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}