{"id":706,"date":"2026-03-29T14:03:22","date_gmt":"2026-03-29T12:03:22","guid":{"rendered":"https:\/\/gandvagabond.ro\/?p=706"},"modified":"2026-03-29T16:11:37","modified_gmt":"2026-03-29T14:11:37","slug":"in-vederea-reducerii-populatiei-de-caini-fara-stapan-un-gand-despre-modificarea-oug-155-2001","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/in-vederea-reducerii-populatiei-de-caini-fara-stapan-un-gand-despre-modificarea-oug-155-2001\/","title":{"rendered":"\u201e\u00cen vederea reducerii popula\u021biei de c\u00e2ini f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u2026\u201d Un g\u00e2nd despre modificarea OUG 155\/2001"},"content":{"rendered":"\n

text de Aron Nor, cadre realizate de autor pentru filmul Straying home<\/a><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ai intrat vreodat\u0103 \u00een contact cu c\u00e2inii din spa\u021biul public, cu ad\u0103posturile \u00een care ei ajung, cu modul \u00een care societatea noastr\u0103 \u201ese ocup\u0103\u201d de ace\u0219tia, \u0219tii c\u0103 exist\u0103 probleme structurale serioase. Poate nu te-ai g\u00e2ndit at\u00e2t la modul \u00een care cadrul legal este formulat, \u00een\u021beles \u0219i aplicat, dar \u0219tii c\u0103 felul \u00een care sunt trata\u021bi c\u00e2inii de pe str\u0103zi este profund nedrept. Oricine s-a confruntat cu felul \u00een care statul rom\u00e2n a f\u0103cut posibil\u0103 moartea a mii \u0219i mii de c\u00e2ini \u0219tie acest lucru. Oricine a c\u0103lcat \u00eentr-un ad\u0103post public, a adoptat, a \u021binut \u00een foster, a semnat peti\u021bii de-a lungul timpului, cel mai probabil, \u0219tie. Exist\u0103 un cadru institu\u021bional \u0219i un ansamblu de rela\u021bii, at\u00e2t din sfera public\u0103 c\u00e2t \u0219i privat\u0103, care permit \u0219i creeaz\u0103 grave violen\u021be \u00eempotriva lor. Con\u0219tientizarea acestei realit\u0103\u021bi cr\u00e2ncene poate produce un sentiment de blocaj, \u00eens\u0103 presiunea public\u0103 din ultimul timp indic\u0103 c\u0103 acest sistem poate ceda, poate chiar mai repede dec\u00e2t pare.<\/p>\n\n\n\n

Nu cu mult timp \u00een urm\u0103, a ap\u0103rut o propunere legislativ\u0103 (L35\/2026<\/a>) pentru modificarea ordonan\u021bei de urgen\u021b\u0103 155 din 21 noiembrie 2001<\/a> privind aprobarea programului de \u201egestionare\u201d a c\u00e2inilor \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d. Modul \u00een care OUG 155\/2001 abordeaz\u0103 prezen\u021ba c\u00e2inilor pe domeniu public \u0219i felul \u00een care ea este interpretat\u0103, aplicat\u0103 \u0219i verificat\u0103 \u2013 \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te \u201eeutanasia\u201d, dar \u0219i din punct de vedere al m\u0103surilor preventive care sunt l\u0103sate \u00een plan secund \u2013 a creat o mare problem\u0103 structural\u0103 cunoscut\u0103 de societatea civil\u0103. Acest model institu\u021bional a permis diferitor asocia\u021bii sau firme, precum Vetmedan SRL din Suraia sau Asocia\u021bia Aspa Ivets din Giurgiu, s\u0103 transforme prinderea \u0219i \u201eeutanasierea\u201d c\u00e2inilor \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d \u00eentr-o afacere. A\u0219adar, chiar \u0219i limit\u00e2ndu-ne la eliminarea \u201eeutanasiei\u201d din cadrul legal \u0219i la prioritizarea steriliz\u0103rii, a promov\u0103rii adop\u021biei \u0219i a inform\u0103rii popula\u021biei, propunerea legislativ\u0103 aduce \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri evidente. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ini\u021biativa este mult a\u0219teptat\u0103 de cet\u0103\u021beni \u0219i de organiza\u021biile civice. Cu toate acestea, orice propunere legislativ\u0103 ridic\u0103 \u0219i o serie de \u00eentreb\u0103ri; unele mai vechi, altele mai noi. Multe dintre aceste \u00eentreb\u0103ri ne arat\u0103 pur \u0219i simplu limitele cadrului legal prezent \u0219i a \u201edrept\u0103\u021bii\u201d pe care o putem face altor animale \u00eentr-o societate antropocentric\u0103. Indiferent, sunt \u00eentreb\u0103ri care cred c\u0103 merit\u0103 s\u0103 le investig\u0103m \u00een continuare. Dincolo de modul \u00een care propunerea legislativ\u0103 a fost formulat\u0103, de cadrele ei conceptuale, de preconcep\u021biile despre c\u00e2inii de pe str\u0103zi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite cu OUG 155\/2001, aceasta reune\u0219te vocea mai multor actori politici din \u021bar\u0103, iar acest lucru nu poate fi neglijat. Diferite organiza\u021bii non-guvernamentale \u0219i actori din institu\u021bii publice sau implica\u021bi \u00een \u00eengrijirea c\u00e2inilor se aliniaz\u0103 logicii \u0219i cadrului interpretativ ini\u021biativei legislative. A\u0219adar, ea necesit\u0103 o analiz\u0103 discursiv\u0103 atent\u0103, cu at\u00e2t mai esen\u021bial\u0103 \u00een contextul posibilelor schimb\u0103ri structurale pe care le poate genera.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd \u00een vedere diferite discu\u021bii din spa\u021biul public, privind \u201et\u0103r\u0103g\u0103narea\u201d avizelor favorabile pentru propunerea legislativ\u0103 \u2013 din cauza amendamentelor venite din partea unor ONG-uri \u2013 cred c\u0103 e important s\u0103 subliniez c\u0103 nu trebuie s\u0103-\u0219i fac\u0103 nimeni griji \u00een privin\u021ba acestui text. Chiar dac\u0103 voi adopta o pozi\u021bie relativ critic\u0103 \u00een r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103, nu-mi imaginez cum acest articol de blog, citit de o m\u00e2n\u0103 de persoane antispeciiste, ar putea bloca, \u00een vreun fel sau altul, propunerea legislativ\u0103. \u00cen plus, nu am absolut nicio inten\u021bie \u00een a face acest lucru. Dup\u0103 cum am subliniat anterior, modific\u0103rile propuse pot aduce anumite \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri evidente. Cu toate acestea, a\u0219 vrea totu\u0219i s\u0103 ridic c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri cu privire la logica \u00een care ele opereaz\u0103, deoarece sunt anumite lucruri care r\u0103m\u00e2n nediscutate \u0219i neexplorate suficient. \u00cen alte contexte, care for\u021beaz\u0103 pozi\u021bion\u0103ri binare pro\/contra, m\u0103 situez, f\u0103r\u0103 echivoc, pro acestor modific\u0103ri legislative. \u00cens\u0103, pe acest blog, \u0219i \u00een cadrul acestei cercet\u0103ri, urm\u0103resc s\u0103 analizez diferite logici, discursuri \u0219i practici prin care se problematizeaz\u0103 vie\u021bile c\u00e2inilor de pe str\u0103zi. Nu este vorba de a nega, \u00eent\u00e2rzia sau teoretiza f\u0103r\u0103 sens ni\u0219te modific\u0103ri concrete care pot avea efecte pozitive imediate. \u00cen plus, este clar c\u0103 propunerea func\u021bioneaz\u0103 \u00een parametri unui anumit regim institu\u021bional, iar interven\u021biile pe care le poate face sunt \u0219i ele limitate. Nu avem de-a face cu condi\u021bii ideale \u0219i nu putem pretinde altfel. Cu toate acestea, propunerea legislativ\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-un cadru discursiv care nu poate fi ignorat, \u00een care existen\u021ba c\u00e2inilor din spa\u021biul public reprezint\u0103 o \u201eproblem\u0103\u201d de rezolvat.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a oferi un context mai bun lucrurilor pe care vreau s\u0103 le eviden\u021biez, cred c\u0103 e important s\u0103 men\u021bionez c\u0103 eu nu m\u0103 ocup de reforme legislative sau de urm\u0103rirea modului \u00een care este aplicat\u0103 legea, ci de studiul unor rela\u021bii complexe din societate \u0219i a felului \u00een care c\u00e2inii de pe str\u0103zi continu\u0103 s\u0103 fie problematiza\u021bi \u00een prezent, at\u00e2t discursiv, c\u00e2t \u0219i practic. M\u0103 uit la modul \u00een care corpurile \u0219i popula\u021biile acestora sunt guvernate de oameni \u0219i a\u0219adar la rela\u021biile de putere, \u0219i mecanismele de domina\u021bie, inerent prezente \u00een vie\u021bile acestor c\u00e2ini. \u00cencerc s\u0103 \u00een\u021beleg ce fel de rela\u021bii, moduri de fi, sau comportamente sunt tratate, c\u00e2t \u0219i gestionate, \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103, ca o \u201eproblem\u0103\u201d de rezolvat. Dar \u0219i la cum a ajuns \u201cproblema c\u00e2inior vagabonzi\u201d s\u0103 constituie modul principal prin care privim, r\u0103spundem \u0219i rela\u021bion\u0103m cu anumite popula\u021bii de c\u00e2ini. M\u0103 angajez a\u0219adar \u00eentr-o reflec\u021bie critic\u0103 at\u00e2t fa\u021b\u0103 de \u201eadev\u0103rurile\u201d produse de acest proces, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de ac\u021biunile sau, cu alte cuvinte, \u201esolu\u021biile\u201d de remediere care apar odat\u0103 cu problematizarea diferitor rela\u021bii de convie\u021buire cu c\u00e2inii. Totodat\u0103, m\u0103 uit la ce se urm\u0103re\u0219te c\u00e2nd spunem c\u0103 trebuie s\u0103 fim o societate \u201ecivilizat\u0103\u201d, la ce este dezirabil pentru o astfel de societate, din diferite puncte de vedere, dar \u0219i cum, \u0219i de ce, au ajuns anumi\u021bi c\u00e2ini s\u0103 fie considera\u021bi un \u201esurplus\u201d. \u00cen spatele tuturor acestor chestiuni, m\u0103 preocup\u0103, \u00eens\u0103, cel mai mult, \u00eentreb\u0103ri ce \u021bin de modul \u00een care putem face dreptate c\u00e2inilor \u0219i altor animale din societate. Deci, nu \u00eemi propun s\u0103 analizez lucrurile \u00eentr-o manier\u0103 c\u00e2t mai steril\u0103, sub preten\u021bia unei obiectivit\u0103\u021bi totale \u0219i a unei neimplic\u0103ri politice.<\/p>\n\n\n\n

Inten\u021bia meu cu acest text nu este o analiz\u0103 exhaustiv\u0103 a tuturor modific\u0103rilor aduse, acest lucru ar dep\u0103\u0219i cadrul cercet\u0103rii mele, precum \u0219i posibilit\u0103\u021bile unui articol de blog. Nu doresc nici s\u0103 ar\u0103t vreun \u201eadev\u0103r\u201d ascuns, sau s\u0103 ofer alte \u201esolu\u021bii\u201d pe l\u00e2ng\u0103 modific\u0103rile propuse. Solu\u021biile sunt mereu un r\u0103spuns la modul \u00een care este pus\u0103 problema.<\/strong> A\u0219adar, aici vreau s\u0103-mi direc\u021bionez aten\u021bia, pentru a reflecta pu\u021bin \u0219i a ne distan\u021ba de discursurile pe care societatea noastr\u0103 le reproduce. De ce spun asta? Ei bine, pentru c\u0103 pe c\u00e2ini nu-i preocup\u0103 at\u00e2t cum e cheltuit banul public, sau ce este \u201emai civilizat\u201d, ci anumite libert\u0103\u021bi \u0219i posibilit\u0103\u021bi de a exista \u00een lume. Poate c\u0103 strategic trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een acelea\u0219i discursuri pentru c\u0103 doar a\u0219a putem face munc\u0103 de convingere. Tr\u0103im \u00eentr-o societate profund antropocentric\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, iar dac\u0103 scopul este schimbarea unor practici violente \u0219i absurde, trebuie s\u0103 ne folosim de orice discurs ne cade \u00een m\u00e2ini. Sigur, \u0219i acesta este un argument. \u00cens\u0103, \u00een cazul discursurilor prezente nu vorbim doar de o strategie, un compromis care se face pentru a implica un public c\u00e2t mai mare, un public nefamiliarizat cu diferite probleme cu care se confrunt\u0103 c\u00e2inii de pe str\u0103zi. Vorbim totodat\u0103 de un cadru particular care de ani de zile reflect\u0103 anumite \u201eadev\u0103ruri\u201d fa\u021b\u0103 de ace\u0219tia. Exist\u0103 diferite valori, credin\u021be \u0219i moduri de \u00een\u021belegere cu privire la ceea ce este \u201ecivilizat\u201d, \u201eresponsabil\u201d \u0219i \u201euman\u201d care sunt articulate. Sterilizarea \u0219i microciparea obligatorie, aplicarea diferitor sanc\u021biuni, transformarea c\u00e2inilor comunitari \u00een animale \u201ede companie\u201d, \u0219amd. nu sunt doar o simpl\u0103 strategie de a preveni anumite violen\u021be la care sunt expu\u0219i ace\u0219tia, ele pun \u00een practic\u0103 \u0219i o viziune politic\u0103 despre cum ar trebui s\u0103 arate ora\u0219ul \u0219i rela\u021biile noastre cu c\u00e2inii. Aceste tehnici disciplinare \u0219i de control marcheaz\u0103 ce fel de c\u00e2ini, \u0219i \u00een ce mod, au dreptul s\u0103 existe \u00een spa\u021biul public; ne spun ce fel de rela\u021bii cu ei intr\u0103 \u00een legalitate, ce fel de categorii discursive \u0219i delimit\u0103ri practice trebuie s\u0103 respect\u0103m, precum \u0219i ce fel de vie\u021bi se pot reproduce, \u0219i de c\u0103tre cine. \u201eDreptatea\u201d ne este prezentat\u0103 \u00een termeni specifici, adesea categorici, exist\u00e2nd pe un drum bine b\u0103t\u0103torit de alte societ\u0103\u021bi din Vest pe care trebuie s\u0103 le urm\u0103m. \u00cens\u0103, aceast\u0103 imagine care se contureaz\u0103 de ceva ani, e\u0219ueaz\u0103 s\u0103 ia \u00een considerare un lucru simplu, dar fundamental oric\u0103rui proiect de justi\u021bie, \u0219i anume agentivitatea actorilor implica\u021bi \u0219i afecta\u021bi de ceea ce noi credem c\u0103 este \u201ebine\u201d pentru ei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen realitate, c\u00e2inii tr\u0103iesc \u00een nenum\u0103rate feluri \u0219i nu to\u021bi c\u00e2inii de pe str\u0103zi sunt c\u00e2ini abandona\u021bi. Ace\u0219tia au rela\u021bii sociale \u0219i teritoriale complexe, at\u00e2t conspecifice c\u00e2t \u0219i heterospecifice, iar modul lor de a naviga lumea este c\u00e2t se poate de diferit, fiind influen\u021bat de contextul \u00een care tr\u0103iesc. A\u0219adar, nu putem vorbi de un grup omogen, ci de indivizii cu dorin\u021be \u0219i interese diverse<\/strong>. Dreptatea nu se limiteaz\u0103 la a minimiza suferin\u021ba acestora prin anumite garan\u021bii (de a nu fi ucis, abuzat, \u00eencarcerat, privat de resurse indispensabile pentru supravie\u021buire, \u0219amd.) Cu toate c\u0103 acestea sunt aspecte c\u00e2t se poate de esen\u021biale de la care trebuie s\u0103 pornim, dreptatea implic\u0103 totodat\u0103 \u0219i un angajament fa\u021b\u0103 de oportunit\u0103\u021bile pe care ei le au \u2013 sau pe care ar trebui s\u0103 le aib\u0103 \u2013 \u00een a-\u0219i guverna rela\u021biile \u0219i a-\u0219i g\u0103si binele propriu. Iar acest lucru, c\u00e2t se poate de esen\u021bial \u0219i el, nu se reg\u0103se\u0219te \u00een felul \u00een care dreptatea este imaginat\u0103, \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin \u00een modific\u0103rile legislative propuse. \u00cens\u0103, dac\u0103 ne preocup\u0103 serios acest subiect, atunci nu putem s\u0103 nu vorbim despre modul \u00een care c\u00e2inii v\u0103d lumea \u0219i se raporteaz\u0103 la ea, sau despre capacit\u0103\u021bile \u0219i posibilit\u0103\u021bile noastre de a respecta acest lucru. \u00cen\u021beleg\u00e2nd diferen\u021bele \u00eentre un c\u00e2ine abandonat recent \u0219i un c\u00e2ine care tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o rela\u021bie de sinantropie, de adaptare la mediul antropic, este important pentru c\u0103 orice proiect care pretinde c\u0103 le face dreptate acestora \u021bine de modul \u00een care nevoile, rela\u021biile, dorin\u021bele \u0219i proiectele lor individuale sunt onorate, nu de a le prescrie noi cum s\u0103 tr\u0103iasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 nu ne \u00een\u021belegem gre\u0219it, nu \u00eencerc s\u0103 neg efectele pozitive pe care propunerea legislativ\u0103 le poate aduce \u0219i nici s\u0103 o compar \u00een mod nefavorabil cu cadrul legal actual, care este mult mai ostil \u0219i mai problematic. Ce vreau eu s\u0103 spun este c\u0103 se pierde ceva esen\u021bial c\u00e2nd dreptatea este articulat\u0103 doar \u00eentr-un dialog cu institu\u021biile statului, sau cu diver\u0219i subiec\u021bi umani implica\u021bi, \u0219i \u021bine exclusiv de \u201emoduri de gestionare corecte\u201d a c\u00e2inilor. <\/strong>\u00cen acest dialog institu\u021bional \u2013 din care c\u00e2inii comunitari nu fac parte \u2013 este trecut cu vederea o \u00eentrebare simpl\u0103, dar important\u0103: ce vor ei p\u00e2n\u0103 la urm\u0103? Nu modul de gestionare este chestionabil aici \u2013 sterilizare vs \u201eeutanasie\u201d \u2013 ci logica \u00een care opereaz\u0103 legea, rela\u021biile de putere pe care le consolideaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 vreun interes real \u00een a proteja \u0219i a men\u021bine rela\u021biile de convie\u021buire existente, \u00een a sprijini, \u00eentr-un fel sau altul, vie\u021bile \u0219i leg\u0103turile pe care diferi\u021bi c\u00e2ini le au \u00een teritoriu? R\u0103spunsul este evident: nu. Iar motivul se sub\u00een\u021belege din faptul c\u0103 prezen\u021ba acestora pe domeniul public constituie tocmai subiectul problematiz\u0103rii lor. Existen\u021ba lor este tocmai \u201eproblema\u201d pe care ordonan\u021ba de urgen\u021b\u0103 155\/2001 \u00eencearc\u0103 s-o \u201esolu\u021bioneze\u201d. A\u0219adar, acesta este \u0219i cadrul \u00een care propunerea legislativ\u0103 pentru modificarea OUG 155\/2001 func\u021bioneaz\u0103 de la bun \u00eenceput. A\u0219chia nu sare departe de trunchi.<\/p>\n\n\n\n

\"Cadru<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

De\u0219i ne leag\u0103 mii \u0219i mii de ani de rela\u021bii de comensalism \u0219i mutualism cu c\u00e2inii, \u0219tim foarte pu\u021bine despre ce presupune convie\u021buirea cu ace\u0219tia, \u00een special \u00een termeni \u00een care at\u00e2t oamenii, c\u00e2t \u0219i c\u00e2inii, s\u0103-\u0219i poat\u0103 urm\u0103rii propriile proiecte f\u0103r\u0103 a compromite coabitarea \u00eens\u0103\u0219i pe acela\u0219i teritoriu. \u00cen ciuda faptului c\u0103 aproximativ 75% din c\u00e2ini, la nivel mondial, se plimb\u0103 liberi, iar peste 80% din popula\u021bia global\u0103 nu sunt controla\u021bi reproductiv, continu\u0103m, din p\u0103cate, s\u0103 ne imagin\u0103m \u00een prezent c\u0103 existen\u021ba c\u00e2inilor pe domeniul public este anomalia de la regul\u0103.[1]<\/sup><\/strong><\/sup><\/a> <\/strong>\u00cen Rom\u00e2nia, dar nu numai, autonomia de care se bucur\u0103 ace\u0219ti c\u00e2ini constituie subiectul unei \u201eprobleme\u201d create de om, \u0219i \u021bine de \u201esiguran\u021ba public\u0103\u201d. A\u0219adar, cum, unde, \u0219i cu cine, doresc c\u00e2inii \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 nu este un subiect pe care-l ia cineva \u00een serios c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre a le face dreptate acestora. \u201eDreptatea\u201d, din punct de vedere legislativ \u0219i discursiv, se rezum\u0103 la stoparea \u201eizvorului\u201d de c\u00e2ini \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d.[2]<\/sup><\/a> Nu vorbesc aici de perspectiva unor persoane precum cea a medicului veterinar Emilia Herescu care a sus\u021binut c\u0103 \u201eanimalele f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n sunt o plag\u0103 pentru societatea modern\u0103\u201d, ci de o viziune care este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een cercurile pentru protec\u021bia animalelor.[3]<\/sup><\/a> Reprezentarea acestora sub forma unui \u201esurplus\u201d se reg\u0103se\u0219te \u00een mai toate discursurile publice.<\/p>\n\n\n\n

Repunerea \u00een teritoriu este totu\u0219i sugerat\u0103 \u00een propunerea legislativ\u0103 actual\u0103, \u00eens\u0103 c\u00e2inii pot fi  adu\u0219i \u00eenapoi \u00een mediul \u00een care tr\u0103iau numai \u00een anumite condi\u021bii. Ei trebuie s\u0103 fie, pe l\u00e2ng\u0103 deparazita\u021bi \u0219i vaccina\u021bi antirabic, \u201eclinic s\u0103n\u0103to\u015fi\u201d, \u201eaccepta\u0163i \u00een comunitate\u201d, s\u0103 \u201enu reprezinte un pericol\u201d, c\u00e2t \u0219i \u201esteriliza\u0163i, crotalia\u0163i \u0219i tatua\u0163i\u201d.[4]<\/sup><\/a> De asemenea, ace\u0219tia pot fi repu\u0219i de unde au fost ridica\u021bi numai dup\u0103 ce \u201epersonalul de la fa\u0163a locului face o evaluare \u00een teren\u201d.[5]<\/sup><\/a> Dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare faptul c\u0103 \u00een prezent orice locatar se poate trezi brusc deranjat de existen\u021ba unui c\u00e2ine din cartier, chiar dac\u0103 acesta nu face r\u0103u nim\u0103nui, \u0219i c\u0103 decizia de repunere nu este clar protejat\u0103 de lege ci r\u0103m\u00e2ne la latitudinea personalului ad\u0103posturilor publice, apar mai multe semne de \u00eentrebare. Ce \u00eenseamn\u0103, de exemplu, \u201eaccepta\u0163i \u00een comunitate\u201d, despre ce \u201ecomunitate\u201d vorbim? Este toleran\u021ba oamenilor din zon\u0103 un indice suficient de bun? Ce presupune, de fapt, \u201eacceptarea\u201d, \u0219i cine se poate opune, sau din ce motive? De\u0219i repunerea \u00een teritoriu este men\u021bionat\u0103, \u00een practic\u0103 acest aranjament institu\u021bional poate face ca majoritatea c\u00e2inilor ridica\u021bi s\u0103 nu fie, de fapt, adu\u0219i niciodat\u0103 \u00eenapoi. Interesul legii aici nu este \u00een a face dreptate unor rela\u021bii pre-existente de convie\u021buire, sau \u00een a asigura ni\u0219te drepturi de baz\u0103 acestor c\u00e2ini, ci \u00een \u201ea nu aglomera ad\u0103posturile publice ori ad\u0103posturile private\u201d dup\u0103 cum este men\u021bionat.[6]<\/sup><\/a> Repunerea \u00een teritoriu nu este un lucru mic, \u0219i m\u0103 bucur s\u0103 v\u0103d c\u0103 este luat\u0103 \u00een considerare, \u00eens\u0103 motivele pentru care se practic\u0103 conteaz\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 nu sc\u0103p\u0103m din vedere c\u0103 scopul practicilor sugerate r\u0103m\u00e2ne mereu, \u00een principal, acelea\u0219i: zero c\u00e2ini pe str\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cendep\u0103rtarea c\u00e2inilor din contextele cu care sunt familiariza\u021bi nu diminueaz\u0103 numai calitatea vie\u021bii lor, prin pierderea mobilit\u0103\u021bii \u0219i a rela\u021biilor sociale, dar nu ajut\u0103 nici \u00een preven\u021bia mu\u0219c\u0103turilor, a\u0219a cum se pretinde adesea.<\/strong> Motivul este simplu, odat\u0103 ce un c\u00e2ine este \u00eendep\u0103rtat for\u021bat de c\u0103tre om din zona \u00een care tr\u0103ie\u0219te, se deschide o porti\u021b\u0103 ca un alt c\u00e2ine s\u0103 ocupe aceea ni\u0219\u0103 ecologic\u0103, duc\u00e2nd \u00een realitate la mai multe conflicte, at\u00e2t cu al\u021bi c\u00e2ini, dar \u0219i cu oamenii din zon\u0103. De asemenea, mai multe studii, din Vest, arat\u0103 c\u0103 mu\u0219c\u0103turile de c\u00e2ini din spa\u021biul domestic, provenite de la c\u00e2ini cunoscu\u021bi, sunt de fapt mai severe, necesit\u0103 mai mult\u0103 aten\u021bie medical\u0103, \u0219i apar \u00een zone mai vulnerabile ale corpului, comparativ cu mu\u0219c\u0103turile care au loc \u00een spa\u021biul public \u0219i cu cele care provin de la c\u00e2ini \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d.[7]<\/sup><\/a> Mu\u0219c\u0103turile nu dispar peste noapte din societate, a\u0219a cum se pretinde. De fapt, \u00eendep\u0103rtarea c\u00e2inilor din teritoriu, sub pretextul \u201esiguran\u021bei publice\u201d, ar putea \u00een realitate s\u0103 le agraveze din anumite puncte de vedere. E posibil ca acest fenomen s\u0103 se \u00eent\u00e2mple datorit\u0103 diferitelor ne\u00een\u021belegeri de comunicare \u0219i a unor presiuni caracteristice spa\u021biul domestic.[8]<\/sup><\/a> Din cauza acestor constr\u00e2ngeri \u2013 a\u0219tept\u0103ri impuse, control exagerat, spa\u021biu \u00eenchis, imposibilitatea exprim\u0103rii unor comportamente normale, naturale, etc. \u2013 c\u00e2inii par s\u0103 aib\u0103 o dificultate mai mare \u00een a ocoli conflictele care apar \u00een interiorul casei.<\/p>\n\n\n\n

\"Cadru<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m atent pe plan local, putem observa cum c\u00e2teva accidente tragice, pu\u021bin \u00een\u021belese de pres\u0103, al\u0103turi de titlurile \u0219ocante cu care au fost publicate, \u0219i o istorie lung\u0103 \u00een care c\u00e2inii de pe str\u0103zi au fost asocia\u021bi cu diferite boli, precum rabia, a dus la o \u00een\u021belegere profund denaturat\u0103 a riscului la care sunt expu\u0219i oamenii \u00een ziua de ast\u0103zi.[9]<\/sup><\/a> Este suficient s\u0103 citim opiniile cet\u0103\u021benilor \u00eempotriva propunerii legislative \u0219i afl\u0103m c\u00e2t de temu\u021bi sunt c\u00e2inii comunitari \u00een prezent, \u0219i ce imagine de \u201ebestii\u201d care te \u201esf\u00e2rtec\u0103\u201d cu prima ocazie au primit, duc\u00e2nd la \u201ezeci\u201d de decese \u201e\u00een fiecare an\u201d scoase din burt\u0103.[10]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Marea majoritate a c\u00e2inilor care tr\u0103iesc \u00een libertate nu reprezint\u0103 un pericol pentru oameni, dup\u0103 cum arat\u0103 mai multe dovezi \u0219i dup\u0103 cum afirm\u0103 \u0219i etologul Roberto Bonanni.[11]<\/sup><\/a> De fapt, o analiz\u0103 comparativ\u0103 a riscurilor reale din societate ar confirma acela\u0219i lucru. Majoritatea mu\u0219c\u0103turilor nu produc r\u0103ni grave cum \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 diferite persoane.[12]<\/sup><\/a> De fapt, a muri mu\u0219cat de un c\u00e2ine este ceva extrem, extrem de rar, \u0219i rezultatul unui amalgam de factori contextuali particulari.[13]<\/sup><\/a> Din punct de vedere statistic, ar fi mult, mult mai probabil s\u0103 mor fulgerat \u2013 s\u0103 nu vorbim de accidentele rutiere sau decesele premature atribuibile polu\u0103rii aerului, incomparabil mai frecvente. Din p\u0103cate, prejudec\u0103\u021bile despre ace\u0219tia \u0219i despre factorii care contribuie la diverse conflicte \u0219i interac\u021biuni negative \u00eentre c\u00e2ini \u0219i oameni sunt at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndite \u00eenc\u00e2t rela\u021biile de convie\u021buire au devenit parc\u0103 inimaginabile, cu toate c\u0103 oamenii \u0219i c\u00e2inii au o istorie foarte lung\u0103 \u00eempreun\u0103 \u0219i nenum\u0103rate interac\u021biuni f\u0103r\u0103 probleme, zi de zi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen tot acest cadru al \u201esiguran\u021bei publice\u201d, sterilizarea a devenit mai nou \u201esolu\u021bia\u201d tuturor \u201eproblemelor\u201d oferind \u201esiguran\u021b\u0103 at\u00e2t pentru oameni, c\u00e2t \u0219i pentru animale\u201d cum ilustreaz\u0103 o postare de informare pe social media, realizat\u0103 de mai multe organiza\u021bii din Rom\u00e2nia.[14]<\/sup><\/a> O perspectiv\u0103 care se reflect\u0103, implicit, \u0219i \u00een propunerea legislativ\u0103. \u201eOdat\u0103 ce c\u00e2inii au ajuns \u00een strad\u0103, pericolul deja exist\u0103\u201d ne spune aceasta, sterilizarea fiind prezentat\u0103 ca \u201esolu\u021bia\u201d ideal\u0103 pentru \u201esiguran\u021ba\u201d oamenilor c\u00e2t \u0219i a c\u00e2inilor. De\u0219i motivele din spate sunt de \u00een\u021beles, este greu s\u0103 nu vedem cum se produce un anumit discurs al \u201eadev\u0103rului\u201d cu privire la reproducerea natural\u0103 a c\u00e2inilor care este direct corelat\u0103 cu un \u201epericol public\u201d, minimiz\u00e2nd astfel, totodat\u0103, o sumedenie de factori antropici de natur\u0103 ecologic\u0103, cultural\u0103 \u0219i politic\u0103, care contribuie la producerea unor riscuri cu implica\u021bii mai importante asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, at\u00e2t umane c\u00e2t \u0219i mai-mult-dec\u00e2t-umane.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cel mai bun caz, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la ce este drept, sterilizarea ar putea fi considerat\u0103 o interven\u021bie strategic\u0103, \u00eentr-un context antropocentric \u00een care c\u00e2inii nedori\u021bi de un anumit segment din societate sunt omor\u00e2\u021bi. \u00cen acest sens, ea ofer\u0103, \u00eentr-un context non ideal, un mod de a preveni anumite violen\u021be grave. Dar ea nu este o practic\u0103 apolitic\u0103. Sterilizarea nu este lipsit\u0103 de orice fel de probleme, \u0219i nici nu este vreo \u201esolu\u021bie\u201d ideal\u0103. <\/strong>Modul \u00een care aceasta este institu\u021bionalizat\u0103 \u0219i universalizat\u0103, de exemplu, ca practic\u0103 obligatorie pentru anumite popula\u021bii de c\u00e2ini care nu sunt de ras\u0103 \u201epur\u0103\u201d, poate avea diverse repercusiuni politice. Sterilizarea este mobilizat\u0103 ca o tehnic\u0103 biopolitic\u0103 de control, care poate ajunge s\u0103 serveasc\u0103 \u0219i altor scopuri, mult mai pu\u021bin justificabile dec\u00e2t cele de mai sus. Problematizarea, patologizarea \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, \u00eenl\u0103turarea reproducerii din sfera comportamentelor naturale ale c\u00e2inilor \u0219i transferarea controlului asupra ei \u00een m\u00e2inile celor care reproduc anumite rase, ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri serioase cu privire la cui, mai exact, \u00eei este f\u0103cut\u0103 \u201edreptate\u201d. \u021ain\u00e2nd cont de contextul ostil \u00een care c\u00e2inii se afl\u0103, este u\u0219or s\u0103 vedem sterilizarea ca o form\u0103 de salvare, \u00eens\u0103, \u00eentr-o societate antropocentric\u0103, aceasta func\u021bioneaz\u0103 \u00een paralel cu reproducerea controlat\u0103 a diferitor rase de c\u00e2ini.[15]<\/sup><\/a> Indiferent de problemele de s\u0103n\u0103tate \u2013 \u0219i nu numai \u2013 care apar odat\u0103 cu reproducerea for\u021bat\u0103 de om a anumitor rase \u201epure\u201d, ea continu\u0103 s\u0103 fie o practic\u0103 obi\u0219nuit\u0103 \u00een societate, acceptat\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve din punct de vedere legislativ, \u00een timp ce animalele \u201enedorite\u201d trebuie sterilizate obligatoriu.[16]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Opera\u021bia de \u00eendep\u0103rtare a gonadelor poate aduce \u0219i alte probleme \u00een vie\u021bile c\u00e2inilor. Aceasta poate cre\u0219te anumite riscuri asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii pe termen lung, av\u00e2nd efecte negative nedorite, lucruri care sunt de multe ori neglijate \u0219i minimizate, at\u00e2t \u00een anumite cercuri academice, c\u00e2t \u0219i \u00een via\u021ba de zi cu zi de c\u0103tre medici veterinari \u0219i persoane implicate \u00een protec\u021bia animalelor. Ovariohisterectomia \u0219i orhiectomia, metodele cele mai practicate, nu au doar \u201eefecte pozitive\u201d asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Diferite studii ilustreaz\u0103 o imagine mult mai complex\u0103 \u0219i contradictorie a acestor interven\u021bii chirurgicale, ar\u0103t\u00e2nd c\u00e2t de pu\u021bin \u0219tim, de fapt, despre efectele lor pe termen lung.[17]<\/sup><\/a> Problemele pe care sterilizarea le ridic\u0103 sunt, a\u0219adar, diverse \u0219i complexe din punct de vedere politic, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ne g\u00e2ndim la motivele pentru care aceasta este practicat\u0103 \u0219i recomandat\u0103 uneori, precum eliminarea diferitor comportamente \u201ede nedorit\u201d.[18]<\/sup><\/a> Cine beneficiaz\u0103 \u0219i e \u00eentr-o pozi\u021bie de a se folosi de aceast\u0103 tehnic\u0103, \u0219i asupra cui este aplicat\u0103? Acestea sunt \u00eentreb\u0103ri ce \u021bin de dreptate. M\u0103sura \u00een care sterilizarea ar trebui s\u0103 fie central\u0103 \u00een modul \u00een care ne imagin\u0103m \u201edreptatea\u201d sau \u201esiguran\u021ba\u201d este, cel pu\u021bin, discutabil\u0103. Procedura medical\u0103 trebuie tratat\u0103 ca atare, adic\u0103 \u00een complexitatea contradic\u021biilor pe care le aduce \u00eentr-o societate antropocentric\u0103. Dac\u0103 subiectul drept\u0103\u021bii ne preocup\u0103 \u00een mod serios, atunci nu putem s\u0103 sc\u0103p\u0103m din vedere c\u00e2t de mult aceast\u0103 tehnologie de control reflect\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, interesele politice, sociale \u0219i teritoriale ale diferitor popula\u021bii de c\u00e2ini. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 controlul exercitat \u2013 fie el \u0219i din considerente de protec\u021bie sau bun\u0103voin\u021b\u0103 \u2013 \u00eent\u0103re\u0219te anumite rela\u021bii de putere, sau de domina\u021bie, existente?<\/p>\n\n\n\n

Legea nu vizeaz\u0103 doar felul \u00een care existen\u021ba c\u00e2inilor este condi\u021bionat\u0103, ci \u0219i pedepsirea abaterilor de la prevederile legale. A\u0219adar, \u00een cadrul propunerii legislative, aten\u021bia este pus\u0103 \u0219i pe aplicarea de sanc\u021biuni \u2014 prin amenzi, de exemplu \u2014 pentru nerespectarea obliga\u021biilor privind sterilizarea \u0219i microciparea, precum \u0219i pe pedepsirea penal\u0103 a abandonului, printre alte lucruri.[19]<\/sup><\/a> O problem\u0103 care apare c\u00e2nd vorbim de ac\u021biuni punitive din partea statului \u021bine de modul \u00een care legea afecteaz\u0103, \u00een mod dispropor\u021bionat, cet\u0103\u021benii. Diferen\u021bele de clas\u0103 \u0219i de statut social, precum \u0219i diferite discrimin\u0103ri preponderent resim\u021bite de comunit\u0103\u021bile rasializate \u0219i marginalizate vor contribui la modul \u00een care legea o s\u0103 fie aplicat\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, m\u0103surile punitive nu adreseaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 motivele pentru care c\u00e2inii sunt abandona\u021bi, care sunt c\u00e2t se poate de diverse.<\/strong> Totodat\u0103, persoanele cele mai responsabile din institu\u021bii publice precum ANSVSA, nu vor r\u0103spunde niciodat\u0103 pe deplin atrocit\u0103\u021bilor comise \u00eempotriva c\u00e2inilor de pe str\u0103zi la care au \u00eenchis ochii ani de zile.[20]<\/sup><\/a> Cum anume frica de a nu fi tras la r\u0103spundere \u00eei va face pe cet\u0103\u021beni mai aten\u021bi la nevoile altor animale? Trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m \u00een mod serios, pe ce cale \u0219i \u00een ce m\u0103sur\u0103 un aparat punitiv mai pronun\u021bat contribuie la cultivarea unor rela\u021bii mai bune, \u0219i mai drepte, fa\u021b\u0103 de alte animale? \u00cen ce manier\u0103 poli\u021bia \u0219i statul protejeaz\u0103, \u00een vreun fel, interesele altor animale, \u0219i nu cumva proprietatea privat\u0103? Sau, \u00een alt\u0103 ordine de idei, dac\u0103 acest aparat punitiv nu va contribui la criminalizarea diferitor persoane \u0219i moduri de rela\u021bionare \u00een societate, nu pentru c\u0103 acestea sunt \u00een sine violente fa\u021b\u0103 de alte animale, ci pur \u0219i simplu pentru c\u0103 nu se conformeaz\u0103 unor idealuri precise cu privire la ora\u0219, \u0219i la ce este \u201ecivilizat\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Auzim frecvent, de-o parte \u0219i de alta, c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 devin\u0103 o \u021bar\u0103 \u201ecivilizat\u0103\u201d. De ce este societatea noastr\u0103 at\u00e2t de ata\u0219at\u0103 de aceast\u0103 imagine? \u0218i de ce sunt a\u0219a multe persoane care lupt\u0103 pentru drepturile animalelor at\u00e2t de prinse \u00een ea? Oare nu se \u0219tie cum au ajuns alte \u021b\u0103ri s\u0103-\u0219i dob\u00e2ndeasc\u0103 acest statut? Nu se \u0219tie c\u0103 modul \u00een care cineva (ceva, sau undeva) ajunge s\u0103 fie numit \u201enecivilizat\u201d, \u0219i repercursiunile acestui proces, implic\u0103 o anumit\u0103 violen\u021b\u0103? Nu se \u0219tie c\u0103, \u0219i \u00een Vest, c\u00e2inii \u00eenc\u0103 sunt uci\u0219i, sau c\u0103 se experimenteaz\u0103 pe ei? C\u00e2te animale sunt ucise \u00een a\u0219a-zis \u021b\u0103rile \u201ecivilizate\u201d? Poate nu se aude \u00eendeajuns despre toate abuzurile sexuale asupra c\u00e2inilor.[21]<\/sup><\/a> \u0218i despre faptul c\u0103 aceste violen\u021be au loc \u00een intimitatea spa\u021biului domestic. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, poate nu e clar pentru toat\u0103 lumea \u00een ce rela\u021bii geopolitice sunt implicate \u021b\u0103rile \u201ecivilizate\u201d pe care Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 le calce pe urme, sau ce r\u0103zboaie finan\u021beaz\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, de ce ne imagin\u0103m c\u0103 \u00eendep\u0103rtarea c\u00e2inilor din teritoriu are orice leg\u0103tur\u0103 cu a li se face dreptate acestora? De ce credem c\u0103 a\u0219a este mai bine pentru oamenii, pentru Natur\u0103, \u0219i chiar pentru c\u00e2ini \u00een\u0219i\u0219i? De ce ne imagin\u0103m c\u0103 riscul de a fi mu\u0219cat \u00een interiorul casei umane scade fa\u021b\u0103 de spa\u021biul public? \u0218i de ce credem c\u0103 spa\u021biul privat ofer\u0103 a\u0219a multe siguran\u021be, c\u00e2nd at\u00e2t de multe abuzuri au loc \u00een spatele u\u0219ilor? De ce credem c\u0103 dreptatea \u021bine de control \u0219i disciplin\u0103?<\/strong> \u0218i de ce o g\u00e2ndim, o formaliz\u0103m, \u0219i o legifer\u0103m \u00een termeni coloniali? De ce nu vedem \u00een propunerea legislativ\u0103 expresii precum \u201erespectarea unor rela\u021bii de convie\u021buire cu c\u00e2inii comunitari\u201d? \u0218i de ce, expertiza diferitor \u201especiali\u0219ti\u201d nu reflect\u0103 \u0219i o \u00een\u021belegere a ni\u0219ei ecologice \u00een care tr\u0103iesc anumite popula\u021bii de c\u00e2ini sau a rela\u021biilor lor de comensalism\/sinantropie? De ce este auto-determinarea acestora, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un subiect tabu \u00een toate discu\u021biile publice care au loc? \u0218i de ce dreptul lor de a exista \u2013 indiferent dac\u0103 sunt, sau nu, dori\u021bi de oameni \u2013 nu este \u00eenc\u0103 pe agenda public\u0103? Nu ar trebui ca dreptatea pentru c\u00e2ini s\u0103 adreseze, \u00een primul \u0219i-n primul r\u00e2nd, acest lucru? C\u00e2t de greu trebuie s\u0103 fie s\u0103 pornim de la faptul c\u0103 existen\u021ba lor nu este un subiect de dezbatere?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"Cadru<\/figure>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Note<\/p>\n\n\n\n

\n

[1]<\/sup><\/a> Vezi Joelene Hughes \u0219i David W. Macdonald. \u201eA review of the interactions between free-roaming domestic dogs and wildlife,\u201d Biological Conservation<\/em> 157 (Ianuarie 2013): 342, doi: 10.1016\/j.biocon.2012.07.005<\/a>; Kathryn Lord, Mark Feinstein, Bradley Smith \u0219i Raymond Coppinger, \u201eVariation in reproductive traits of members of the genus Canis with special attention to the domestic dog (Canis familiaris),\u201d Behavioural processes<\/em> 92 (Ianuarie 2013): 132, doi: 10.1016\/j.beproc.2012.10.009<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup><\/a> Termenul este preluat din discursurile publice.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup><\/a> Vezi Medeea Stan, \u201eEutanasia ca afacere: zeci de mii de c\u00e2ini uci\u0219i pe milioane de euro, bani publici, sub ochii autorit\u0103\u021bilor,\u201d Snoop<\/em>, 16 Februarie, 2026, https:\/\/snoop.ro\/eutanasia-ca-afacere-zeci-de-mii-de-caini-ucisi-pe-milioane-de-euro-bani-publici-sub-ochii-autoritatilor\/<\/a><\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup><\/a> L35\/2026, Senat, 7-8.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup><\/a> L35\/2026, Senat, 7.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup><\/a> L35\/2026, Senat, 6.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup><\/a> Vezi Roberto Bonanni, \u201eCani pericolosi e libert\u00e0,\u201d 12 Iulie, 2022, <\/a>https:\/\/robertobonanni.wordpress.com\/2022\/07\/12\/cani-pericolosi-e-liberta\/<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/sup><\/a> Vezi Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/sup><\/a> Acest subiect \u00eel urm\u0103resc \u00een detaliu \u00eentr-o sec\u021biune din cercetare (nepublicat\u0103 \u00eenc\u0103).<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/sup><\/a> Vezi sec\u021biunea de opinii pentru L35\/2026.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/sup><\/a> Vezi Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/sup><\/a> Subiect pe care \u00eel analizez \u00een prezent. Sec\u021biunea de cercetare nu este publicat\u0103 \u00eenc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/sup><\/a> Vezi nota de subsol anterioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/sup><\/a> Am ales s\u0103 nu includ sursa acestei post\u0103ri \u00een notele de subsol pentru a proteja \u0219i anonimiza organiza\u021biile implicate, \u00een special pentru c\u0103 nu fac o critic\u0103 la adresa lor, ci urm\u0103resc producerea anumitor \u201eadev\u0103ruri\u201d discursive din societate.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/sup><\/a> Vezi Krithika Srinivasan, \u201cThe biopolitics of animal being and welfare: dog control and care in the UK and India,\u201d Transactions of the Institute of British Geographers<\/em> 38, nr. 1 (2013): 11, doi: 10.1111\/j.1475-5661.2012.00501.x<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/sup><\/a> Vezi Srinivasan..<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/sup><\/a> Vezi, de exemplu, Michelle A. Kutzler, \u201ePossible Relationship Between Long-Term Adverse Health Effects of Gonad-Removing Surgical Sterilization and Luteinizing Hormone in Dogs,\u201d Animals <\/em>10, nr. 4 (Aprilie 2020): 599, doi: 10.3390\/ani10040599<\/a>; IM. Reichler, \u201eGonadectomy in Cats and Dogs: A Review of Risks and Benefits.\u201d Reproduction in Domestic Animals <\/em>44, nr. 2 (Iulie 2009): 29-35, doi: 10.1111\/j.1439-0531.2009.01437.x<\/a>; Silvan R. Urfer \u0219i Matt Kaeberlein, \u201eDesexing Dogs: A Review of the Current Literature,\u201d Animals<\/em> 9, nr. 12 (Decembrie 2019): 1086, doi: 10.3390\/ani9121086<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/sup><\/a> Vezi Clare Palmer, \u201e\u00abTaming the wild profusion of existing things\u00bb? A study of Foucault, power, and Human\/Animal relationships,\u201d \u00cen Foucault and Animals, <\/em>editat\u0103 de Matthew Chrulew \u0219i Dinesh Joseph Wadiwel (Leiden: Brill, 2017), 127-128.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/sup><\/a> L35\/2026, Senat, 10-11.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/sup><\/a> ANSVSA este un acronim de la Autoritatea Na\u021bional\u0103 Sanitar\u0103 Veterinar\u0103 \u0219i pentru Siguran\u021ba Alimentelor.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/sup><\/a> Vezi Jessica Pierce, Run, Spot, Run: The Ethics of Keeping Pets<\/em> (Chicago: University of Chicago Press, 2016), 128-135.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 ai intrat vreodat\u0103 \u00een contact cu c\u00e2inii din spa\u021biul public, cu ad\u0103posturile \u00een care ei ajung, cu modul \u00een care societatea noastr\u0103 \u201ese ocup\u0103\u201d de ace\u0219tia, \u0219tii c\u0103 exist\u0103 probleme structurale serioase. Poate nu te-ai g\u00e2ndit at\u00e2t la modul \u00een care cadrul legal este formulat, \u00een\u021beles \u0219i aplicat, dar \u0219tii c\u0103 felul \u00een care sunt trata\u021bi c\u00e2inii de pe str\u0103zi este profund nedrept. Oricine s-a confruntat cu felul \u00een care statul rom\u00e2n a f\u0103cut posibil\u0103 moartea a mii \u0219i mii de c\u00e2ini \u0219tie acest lucru. Oricine a c\u0103lcat \u00eentr-un ad\u0103post public, a adoptat, a \u021binut \u00een foster, a semnat peti\u021bii de-a lungul timpului, cel mai probabil, \u0219tie. Exist\u0103 un cadru institu\u021bional \u0219i un ansamblu de rela\u021bii, at\u00e2t din sfera public\u0103 c\u00e2t \u0219i privat\u0103, care permit \u0219i creeaz\u0103 grave violen\u021be \u00eempotriva lor. Con\u0219tientizarea acestei realit\u0103\u021bi cr\u00e2ncene poate produce un sentiment de blocaj, \u00eens\u0103 presiunea public\u0103 din ultimul timp indic\u0103 c\u0103 acest sistem poate ceda, poate chiar mai repede dec\u00e2t pare.<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":719,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16],"tags":[],"class_list":["post-706","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/706","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=706"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/706\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":724,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/706\/revisions\/724"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/719"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}