{"id":778,"date":"2026-08-26T10:41:29","date_gmt":"2026-08-26T08:41:29","guid":{"rendered":"https:\/\/gandvagabond.ro\/?p=778"},"modified":"2026-08-26T12:57:10","modified_gmt":"2026-08-26T10:57:10","slug":"mai-repede-mori-fulgerat-decat-muscat-o-problema-ce-tine-de-siguranta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/mai-repede-mori-fulgerat-decat-muscat-o-problema-ce-tine-de-siguranta\/","title":{"rendered":"Mai repede mori fulgerat dec\u00e2t mu\u0219cat. O \u201eproblem\u0103\u201d ce \u021bine de siguran\u021b\u0103."},"content":{"rendered":"\n

text de Aron Nor, ilustra\u021bie de Mina Mimosa<\/mark><\/p>\n\n\n\n

\u00cen cercurile pro-eutanasiere, c\u00e2inii din spa\u021biul public sunt portretiza\u021bi ca ni\u0219te \u201efiare \u00eensetate de s\u00e2nge\u201d care \u00een orice moment \u00ee\u0219i pot ar\u0103ta natura lor periculoas\u0103, atac\u00e2nd grav oamenii.[1]<\/sup><\/a> \u201eProblema mu\u0219c\u0103turilor\u201d \u0219i subiectul agresivit\u0103\u021bii c\u00e2inilor nerestric\u021biona\u021bi fizic dau na\u0219tere multor frici \u0219i anxiet\u0103\u021bi \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u021benilor. Transformarea lor \u00eentr-un \u201efactor de risc\u201d asupra \u201esiguran\u021bei publice\u201d are loc constant atunci c\u00e2nd subiectul c\u00e2inilor de pe str\u0103zi apare \u00een aten\u021bia public\u0103. \u00cen lista de opinii a unei propuneri legislative din 2026 care introducea \u2014 printre alte lucruri \u2014 interzicerea \u201eeutanasierii\u201d c\u00e2inilor, o persoan\u0103 acuza c\u00e2inii din spa\u021biul public ca fiind responsabili pentru \u201emu\u0219carea\u201d \u0219i \u201emutilarea\u201d a \u201ezeci de mii\u201d de oameni, men\u021bion\u00e2nd chiar c\u0103 ace\u0219tia ar fi fost \u201esf\u00e2rteca\u021bi\u201d \u0219i \u201em\u00e2nca\u021bi de vii\u201d.[2]<\/sup><\/a> O alt\u0103 persoan\u0103 care se opunea modific\u0103rilor legislative portretiza c\u00e2inii ca \u201ev\u00e2n\u0103tori \u00een haite\u201d care \u201eterorizeaz\u0103\u201d oamenii, indic\u00e2nd apari\u021bia unor efecte \u201edeosebit de grave\u201d dac\u0103 aceste schimb\u0103ri ar fi aprobate \u0219i dac\u0103 c\u00e2inii captura\u021bi ar putea fi repu\u0219i \u00een teritoriu dup\u0103 ce sunt steriliza\u021bi.[3]<\/sup><\/a> \u00cen acela\u0219i timp, pentru Asocia\u021bia Pro Civiliza\u021bie, copiii din Rom\u00e2nia \u201ecresc obliga\u021bi s\u0103 circule prin teritoriile haitelor\u201d \u2014 \u201eteroriza\u021bi\u201d \u0219i \u201eomor\u00e2\u021bi\u201d de c\u00e2ini.[4]<\/sup><\/a> Aceste c\u00e2teva exemple surprind modul \u00een care c\u00e2inii de pe str\u0103zi continu\u0103 s\u0103 fie construi\u021bi discursiv, chiar \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi, ca un \u201epericol public\u201d \u0219i ca o \u201eproblem\u0103\u201d de rezolvat.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2teva evenimente tragice \u00een\u021belese superficial, relat\u0103ri personale nefericite, imagini ale r\u0103nilor provocate de c\u00e2ini (importate uneori chiar \u0219i din alte \u021b\u0103ri), precum \u0219i diferite cifre estimative despre mu\u0219c\u0103turi (neconfirmate corespunz\u0103tor sau decontextualizate), alc\u0103tuiesc rapid o imagine de ansamblu.[5]<\/sup><\/a> Dac\u0103 ar fi s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 orice c\u00e2ine pe care-l \u00eent\u00e2lnim ne poate brusc mu\u0219ca, \u0219i c\u0103 orice mu\u0219c\u0103tur\u0103 ne poate l\u0103sa \u0219i o ran\u0103, poate una grav\u0103, fatal\u0103 chiar, c\u00e2inii par \u00eentr-adev\u0103r extrem de periculo\u0219i. Dar sunt ei mai periculo\u0219i dec\u00e2t diferite obiecte banale cu care oamenii interac\u021bioneaz\u0103 zi de zi?<\/p>\n\n\n\n

Janis Bradley eviden\u021biaz\u0103 c\u0103 \u00een SUA \u201eun copil are mai multe \u0219anse s\u0103 moar\u0103 sufocat de un balon sau s\u0103 cad\u0103 dintr-un leag\u0103n\u201d dec\u00e2t s\u0103 moar\u0103 mu\u0219cat de un c\u00e2ine, iar un adult are \u201ede cinci ori mai multe \u0219anse de a fi ucis de un fulger\u201d dec\u00e2t de un c\u00e2ine.[6]<\/sup><\/a> De fapt, peste 99,99% din toate mu\u0219c\u0103turile cauzate de c\u00e2ini nu provoac\u0103 decesul persoanei mu\u0219cate.[7]<\/sup><\/a> Desigur, astfel de decese sunt extrem de rare \u0219i \u00een Europa, inciden\u021bele la 100.000 de locuitori fiind comparabile (0,010 \u00een SUA \u0219i 0,009 \u00een UE) conform unui studiu din 2020.[8]<\/sup><\/a> \u00cen UE, aceast\u0103 inciden\u021b\u0103 variaz\u0103 \u00eentre 0 (\u00een Irlanda) \u0219i 0,0448 (\u00een Ungaria), Rom\u00e2nia av\u00e2nd o inciden\u021b\u0103 de 0,0184.[9]<\/sup><\/a> Cu alte cuvinte, lucrurile nu stau semnificativ diferit pe plan local. Pe parcursul a 21 de ani (1995-2016) sunt estimate 67 de decese \u00een \u021bar\u0103 cauzate \u00een urma mu\u0219c\u0103turilor de c\u00e2ini \u2014 Fran\u021ba \u0219i Ungaria av\u00e2nd, de exemplu, un num\u0103r mai mare de decese, respectiv 79 \u0219i 94 \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 de timp. Pentru a pune aceast\u0103 cifr\u0103 \u00een perspectiv\u0103, \u00een Rom\u00e2nia 724 de persoane au murit fulgerate \u00een numai 16 ani (1999-2015).[10]<\/sup><\/a> Iar comparativ cu decesele rezultate \u00een urma accidentelor rutiere (16.255 \u00een doar 6 ani, \u00een perioada 2005-2010) sau cu decesele premature atribuibile polu\u0103rii aerului (\u00eentre 25.400 \u0219i 27.280, doar \u00een anul 2015), a muri fulgerat este o realitate rar\u0103.[11]<\/sup><\/a> De fapt, este at\u00e2t de rar\u0103 \u00eenc\u00e2t a muri mu\u0219cat de un c\u00e2ine devine ceva, aproape, absolut fantastic. Absurditatea discursului alarmist cu privire la mu\u0219c\u0103turile de c\u00e2ini, prezent at\u00e2t \u00een Vest, c\u00e2t \u0219i pe plan local, devine evident\u0103 \u00een momentul \u00een care punem toate aceste date \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un mod comparativ \u0219i ne g\u00e2ndim pe scar\u0103 larg\u0103, de exemplu, la infinitele interac\u021biuni care au loc zi de zi \u00eentre c\u00e2ini \u0219i oameni. De fapt, este de-a dreptul surprinz\u0103tor c\u00e2t de rar reac\u021bioneaz\u0103 c\u00e2inii cu furie, lu\u00e2nd \u00een calcul toate aceste interac\u021biuni \u0219i toate normele, a\u0219tept\u0103rile \u0219i structurile umane existente care le afecteaz\u0103, \u00een diferite moduri, via\u021ba.[12]<\/sup><\/a> De\u0219i des mediatizate, cazurile fatale au loc numai printr-un amalgam de factori ce creeaz\u0103 o situa\u021bie c\u00e2t se poate de excep\u021bional\u0103. \u00cen realitate, aceste incidente sunt extrem de rare.[13]<\/sup><\/a> Majoritatea mu\u0219c\u0103turilor \u2014 atunci c\u00e2nd chiar au loc \u0219i las\u0103 o ran\u0103 \u2014 nu sunt deloc severe.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2inii au diverse mijloace de a evita un conflict, iar tendin\u021ba de a mu\u0219ca apare mai degrab\u0103 atunci c\u00e2nd ace\u0219tia simt c\u0103 nu exist\u0103 alt\u0103 solu\u021bie.[14]<\/sup><\/a> R\u0103spunsurile agresive nu apar magic din simpla prezen\u021b\u0103 a c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public.[15]<\/sup><\/a> Studiile arat\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 un singur factor responsabil ce conduce la un comportament agresiv, ci un cumul de influen\u021be \u0219i factori \u2014 de mediu, sociali, culturali, comportamentali, demografici, genetici \u0219i epigenetici \u2014 care, ac\u021bion\u00e2nd \u00eempreun\u0103, pot cre\u0219te frecven\u021ba \u0219i severitatea mu\u0219c\u0103turilor.[16]<\/sup><\/a> Agresivitatea este, de asemenea, tratat\u0103 \u00een mod diferit c\u00e2nd este direc\u021bionat\u0103 \u00eenspre persoane cunoscute fa\u021b\u0103 de atunci c\u00e2nd este orientat\u0103 \u00eenspre persoane necunoscute. \u00cen primul caz, aceasta pare s\u0103 fie mai mult caracterizat\u0103 de un factor iritant \u0219i enervant (cum sunt restric\u021biile \u0219i atingerile umane nedorite sau imobilizarea fizic\u0103), pe c\u00e2nd \u00een al doilea caz e definit\u0103 mai degrab\u0103 de o fric\u0103 fa\u021b\u0103 de lucruri, interac\u021biuni \u0219i persoane nefamiliare.[17]<\/sup><\/a> Unul dintre motivele pentru care oamenii ajung s\u0103 fie mu\u0219ca\u021bi este c\u0103, prin apropierea lor fa\u021b\u0103 de c\u00e2ini, ace\u0219tia nu reu\u0219esc s\u0103 traduc\u0103 semnele timpurii ale disconfortului pe care-l pot crea.[18]<\/sup><\/a> Un alt motiv este c\u0103 acele semne au fost ignorate \u00een mod repetat de-a lungul timpului, astfel c\u00e2inii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 sar\u0103 peste ele dac\u0103 consider\u0103 c\u0103 nu mai func\u021bioneaz\u0103.[19]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Autoap\u0103rarea \u00een fa\u021ba unui pericol perceput, protejarea unei resurse importante \u0219i inten\u021bia de a avea control asupra situa\u021biei sunt v\u0103zute ca obiective tipice ale unui comportament agresiv.[20]<\/sup><\/a> Agresivitatea este considerat\u0103 de multe ori o form\u0103 de comunicare menit\u0103 s\u0103 creeze distan\u021b\u0103 \u0219i este \u00eencadrat\u0103 \u00een diferite studii ca fiind teritorial\u0103, matern\u0103, legat\u0103 de anumite resurse, datorat\u0103 frustr\u0103rii \u0219i irit\u0103rii, precum \u0219i indus\u0103 de durere, fric\u0103 \u0219i al\u021bi factori.[21]<\/sup><\/a> Cu toate acestea, \u201enu exist\u0103 un consens clar cu privire la caracteristicile comportamentului agresiv care conduc la definirea acestuia ca fiind \u00abproblematic\u00bb\u201d, iar termenul de agresivitate<\/em> \u00eensu\u0219i nu este bine definit \u00een literatura de specialitate.[22]<\/sup><\/a> De fapt, \u00een multe studii nu este clar nici ce se \u00een\u021belege prin \u201emu\u0219c\u0103tur\u0103 de c\u00e2ine\u201d \u0219i ce poate s\u0103 fie considerat un comportament juc\u0103u\u0219 neagresiv, motiv pentru care uneori acela\u0219i c\u00e2ine poate s\u0103 fie clasificat at\u00e2t ca un c\u00e2ine care mu\u0219c\u0103 \u00eentr-un studiu, c\u00e2t \u0219i ca un c\u00e2ine care nu mu\u0219c\u0103 \u00een altul.[23]<\/sup><\/a> Ceea ce este caracterizat subiectiv ca un comportament agresiv poate s\u0103 fie, de altfel, un lucru extrem de comun \u0219i normal \u00een rela\u021biile multor oameni cu c\u00e2inii.[24]<\/sup><\/a> A cataloga m\u00e2r\u00e2itul \u0219i alte semne care par amenin\u021b\u0103toare drept un comportament \u201epericulos\u201d este \u00een\u0219el\u0103tor. Aceste semne nu sunt doar c\u00e2t se poate de obi\u0219nuite, dar un istoric \u00een care acestea sunt prezente nu poate prezice dac\u0103 c\u00e2inele \u00een cauz\u0103 va mu\u0219ca \u0219i, \u00een cazul rar \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dac\u0103 mu\u0219c\u0103tura va cauza \u0219i o ran\u0103.[25]<\/sup><\/a> Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, c\u00e2inii sunt supu\u0219i unor a\u0219tept\u0103ri ridicol de mari \u00een societatea \u00een care tr\u0103im, iar un refuz absolut normal din partea acestora \u00eentr-un astfel de context absurd poate s\u0103 fie transformat \u00eentr-un comportament \u201eproblem\u0103\u201d c\u00e2nd acesta este privit prin clasica poveste a domesticirii c\u00e2inilor.[26]<\/sup><\/a> \u00cen acest sens, respingerea legitim\u0103 a unor realit\u0103\u021bi \u0219i circumstan\u021be moderne \u00een care ace\u0219tia sunt for\u021ba\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 nu este recunoscut\u0103 ca atare, ci catalogat\u0103 ca o \u201eproblem\u0103\u201d a individului.[27]<\/sup><\/a> A\u0219adar, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 agresivitatea \u0219i lipsa ei sunt adesea separate de o linie arbitrar\u0103, a\u0219a-numitele \u201eprobleme comportamentale\u201d par s\u0103 fie, \u00een realitate, un mecanism de adaptare la un anumit context sau tocmai o form\u0103 de rezisten\u021b\u0103 la acesta.<\/p>\n\n\n\n

Aceste chestiuni nu sunt deloc neglijabile. Cu toate acestea, putem observa c\u0103 frica \u0219i anxietatea c\u00e2inilor nu sunt doar periodic men\u021bionate \u00een multe studii, ci \u0219i frecvent asociate cu un comportament agresiv.[28]<\/sup><\/a> O bun\u0103 parte din mu\u0219c\u0103turile provocate de c\u00e2ini par s\u0103 fie cauzate de c\u00e2ini speria\u021bi \u0219i anxio\u0219i, care pot avea de cinci ori mai multe \u0219anse s\u0103 fie agresivi.[29]<\/sup><\/a> Frica de oameni \u0219i, cel mai probabil, agresivitatea defensiv\u0103 asociat\u0103 acesteia, este des asociat\u0103 cu lipsa unei variet\u0103\u021bi de interac\u021biuni sociale pozitive, c\u00e2t \u0219i cu practici coercitive, punitiv-abuzive \u0219i invazive sau cu un control uman sever.[30]<\/sup><\/a> Dac\u0103 ne uit\u0103m la felul \u00een care c\u00e2inii implica\u021bi \u00een mu\u0219c\u0103turi fatale sunt crescu\u021bi \u0219i trata\u021bi de c\u0103tre oameni, putem observa, \u00eentr-un studiu din SUA pe 256 de decese, trei factori co-ocuren\u021bi cu privire la acest lucru: felul gre\u0219it \u00een care proprietarii au gestionat c\u00e2inii (37,5%), o istorie de abuz \u0219i neglijen\u021b\u0103 din partea acestora fa\u021b\u0103 de c\u00e2ini (21,1%) \u0219i izolarea c\u00e2inilor de interac\u021biuni pozitive regulate (76,2%), adesea prin lan\u021buri, \u021barcuri \u0219i spa\u021bii \u00eenchise.[31]<\/sup><\/a> Alte studii au atras aten\u021bia c\u0103 diferite frici \u0219i anxiet\u0103\u021bi pot fi intensificate de anumite predispozi\u021bii genetice, de sterilizarea c\u00e2inilor, de inactivitate, de mediul urban sau de un trai izolat.[32]<\/sup><\/a> F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, rela\u021biile oamenilor cu c\u00e2inii joac\u0103 un rol esen\u021bial. Iar lipsa socializ\u0103rii poate avea consecin\u021be grave pentru c\u00e2inii care tr\u0103iesc al\u0103turi de noi \u2014 cu toate c\u0103 practica, \u00een sine, nu este lipsit\u0103 de probleme \u00eentr-o societate antropocentric\u0103 \u00een care ace\u0219tia nu pot alege ce este mai bine pentru ei.[33]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Mai multe cercet\u0103ri din Vest eviden\u021biaz\u0103 c\u0103 majoritatea mu\u0219c\u0103turilor au loc acas\u0103, \u00een familie (80,2% din cazuri \u00een SUA, conform anumitor estim\u0103ri) \u0219i c\u0103 o mare parte din c\u00e2inii implica\u021bi sunt cunoscu\u021bi de persoanele mu\u0219cate.[34]<\/sup><\/a> Desigur, acest procent poate s\u0103 fie influen\u021bat de faptul c\u0103 mul\u021bi c\u00e2ini din SUA \u00ee\u0219i petrec majoritatea timpului izola\u021bi \u00een casele oamenilor.[35]<\/sup><\/a> Tendin\u021ba acestora de a minimiza riscurile din partea c\u00e2inilor cunoscu\u021bi \u0219i de a le exagera pe restul poate oferi un indiciu \u00een ceea ce prive\u0219te preponderen\u021ba mu\u0219c\u0103turilor asupra copiilor \u00een cadrul familiei.[36]<\/sup><\/a> Cu toate acestea, situa\u021bia este mai complex\u0103. Mu\u0219c\u0103turile severe ce pot provoca cele mai grave leziuni sunt \u0219i ele mai des \u00eent\u00e2lnite acas\u0103, \u00een timp ce incidentele mai pu\u021bin severe au adesea loc \u00een spa\u021biul public.[37]<\/sup><\/a> Cu alte cuvinte, at\u00e2t gradul de agresivitate, c\u00e2t \u0219i inciden\u021ba accidentelor, este foarte posibil s\u0103 creasc\u0103 \u00een spa\u021biul domestic, nu s\u0103 scad\u0103. Etologul \u0219i biologul Roberto Bonanni eviden\u021biaz\u0103 c\u0103, de\u0219i \u201eproblema mu\u0219c\u0103turilor\u201d este \u201ecu adev\u0103rat foarte complex\u0103, dovezile \u0219tiin\u021bifice disponibile p\u00e2n\u0103 \u00een prezent indic\u0103 faptul c\u0103 izolarea c\u00e2inilor liberi este pu\u021bin probabil s\u0103 o rezolve\u201d.[38]<\/sup><\/a> \u00cen casele oamenilor, c\u00e2inii nu au libertatea de a se mi\u0219ca \u0219i de a alege dup\u0103 bunul plac. Bonanni precizeaz\u0103 c\u0103 spa\u021biul domestic aduce o mul\u021bime de constr\u00e2ngeri \u0219i restric\u021bii ce pot crea ne\u00een\u021belegeri de comunicare \u0219i imposibilitatea de a exprima anumite tr\u0103s\u0103turi \u0219i interac\u021biuni sociale importante pentru c\u00e2ini.[39]<\/sup><\/a> Deoarece alegerile oamenilor primeaz\u0103 \u00een acest spa\u021biu izolat, casa uman\u0103 poate genera diferite conflicte \u0219i frustr\u0103ri, cre\u00e2nd un mediu \u00een care \u0219ansele unui r\u0103spuns agresiv cresc.[40]<\/sup><\/a> Comparativ cu situa\u021biile \u00een care c\u00e2inii tr\u0103iesc \u00een libertate, spa\u021biul domestic poate stimula \u0219i agrava un comportament agresiv.[41]<\/sup><\/a> A\u0219adar, contrar opiniei r\u0103sp\u00e2ndite, c\u00e2inii din spa\u021biul public nu reprezint\u0103 o \u201eamenin\u021bare\u201d mai mare dec\u00e2t aceia care tr\u0103iesc \u00een casele oamenilor; mai multe dovezi indic\u0103 tocmai opusul.[42]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia nu este singura \u021bar\u0103 unde g\u0103sim c\u00e2ini care se plimb\u0103 liber \u00een spa\u021biul urban sau \u00een zone rurale. Mereu au existat, \u0219i \u00eenc\u0103 exist\u0103, rela\u021bii diverse cu ace\u0219tia, precum \u0219i c\u00e2ini care adopt\u0103 un stil de via\u021b\u0103 comensal. India \u0219i Turcia sunt probabil cele mai bine cunoscute \u021b\u0103ri \u00een care c\u00e2inii liberi \u00ee\u0219i fac vizibil\u0103 prezen\u021ba, dar ei pot fi observa\u021bi uneori \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri unde poate ne a\u0219tept\u0103m mai pu\u021bin. \u00cen Italia, de exemplu, g\u0103sim diverse popula\u021bii de c\u00e2ini care tr\u0103iesc \u00een libertate. Dintre ace\u0219tia, Bonanni indic\u0103 faptul c\u0103 pu\u021bini indivizi ar putea fi cataloga\u021bi drept periculo\u0219i \u0219i c\u0103 marea majoritate nu reprezint\u0103 niciun pericol pentru oameni.[43]<\/sup><\/a> Mai mult, abilit\u0103\u021bile care le permit at\u00e2t c\u00e2inilor, c\u00e2t \u0219i oamenilor s\u0103 comunice \u0219i s\u0103 coabiteze \u00een spa\u021bii antropice sunt \u0219i ele prezente.[44]<\/sup><\/a> Grupul de cercetare The Dog Lab, IISER Kolkata, din India, precizeaz\u0103 c\u0103 o bun\u0103 perioad\u0103 din timp c\u00e2inii de pe str\u0103zi sunt pur \u0219i simplu inactivi.[45]<\/sup><\/a> Ace\u0219tia \u00ee\u0219i petrec doar 2% din timpul lor activ \u00een interac\u021biuni cu oamenii, majoritatea av\u00e2nd un caracter pozitiv \u0219i rezum\u00e2ndu-se la interesul acestor c\u00e2ini de a aborda oamenii \u0219i de a fi hr\u0103ni\u021bi \u0219i m\u00e2ng\u00e2ia\u021bi.[46]<\/sup><\/a> Pentru mul\u021bi c\u00e2ini, spa\u021biul public ofer\u0103 o diversitate de experien\u021be cu o gam\u0103 larg\u0103 de actori umani \u0219i non-umani. Acest lucru poate juca un rol important \u00een dezvoltarea lor individual\u0103 \u0219i \u00een abilitatea acestora de a naviga sau de a ignora, f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u021bi, diferite contexte \u0219i situa\u021bii sociale.<\/p>\n\n\n\n

Post\u0103rile pe re\u021belele de socializare, articolele de pres\u0103 sau diferitele legi \u0219i reglement\u0103ri care problematizeaz\u0103 ace\u0219ti c\u00e2ini \u00een prezent nu sunt simple surse obiective, ci ceea ce Claudia Towne Hirtenfelder nume\u0219te \u201espa\u021bii de configurare\u201d ale diferitelor \u00een\u021belegeri \u0219i cunoa\u0219teri fa\u021b\u0103 de ei.[47]<\/sup><\/a> De\u0219i putem extrage suficiente dovezi empirice c\u0103 lipsa unui \u201est\u0103p\u00e2n\u201d uman, precum \u0219i libertatea de mi\u0219care a c\u00e2inilor sau \u201erasa\u201d acestora (identificat\u0103 incorect \u00een diferite circumstan\u021be) nu sunt, \u00een sine, sursa diferitelor mu\u0219c\u0103turi, aceste dimensiuni modeleaz\u0103 frecvent politicile publice.[48]<\/sup><\/a> Mai mult, c\u00e2inii \u201epericulo\u0219i\u201d nu sunt asocia\u021bi doar cu anumite categorii de c\u00e2ini \u2014 precum \u201epitbull-ul\u201d (o categorie difuz\u0103 ce nu denot\u0103 o ras\u0103 anume) care a acaparat presa extern\u0103 sau \u201emaidanezul\u201d (vizibil \u00een discursurile locale) \u2014 ci \u0219i cu anumite categorii sociale de oameni. Felul \u00een care ace\u0219ti c\u00e2ini ajung s\u0103 fie transforma\u021bi \u00een animale \u201eproblem\u0103\u201d \u2014 at\u00e2t prin statutul c\u00e2t \u0219i prin rela\u021biile lor \u2014 este str\u00e2ns legat de anumite prejudec\u0103\u021bi existente \u00een societate.[49]<\/sup><\/a> Rela\u021biile de convie\u021buire cu c\u00e2inii ale diferi\u021bilor oameni care tr\u0103iesc predominant la periferia ora\u0219elor \u2014 fie c\u0103 vorbim de persoane rasializate sau \u00een situa\u021bii precare \u2014 sunt v\u0103zute \u00een mod negativ atunci c\u00e2nd nu se aliniaz\u0103 unor viziuni occidentale \u0219i \u201emoderne\u201d. Prin prisma acestor imaginarii politice, c\u00e2inii care nu tr\u0103iesc exclusiv ca animale \u201ede companie\u201d \u00een cadrul familiei nucleare \u0219i a c\u0103ror mobilitate nu este strict restric\u021bionat\u0103 propriet\u0103\u021bii private devin automat \u201enelalocul\u201d lor \u0219i poten\u021bial \u201epericulo\u0219i\u201d. C\u00e2inii de pe str\u0103zi \u0219i oamenii al\u0103turi de care \u00eentre\u021bin diferite leg\u0103turi sociale sunt, \u00een acest sens, un simbol al \u201esubdezvolt\u0103rii\u201d, construi\u021bi discursiv ca fiind \u201elipsi\u021bi de civiliza\u021bie\u201d.[50]<\/sup><\/a> A echivala riscul de a fi mu\u0219cat cu anumite categorii de c\u00e2ini \u2014 construite pe baza aspectului, statutului sau rela\u021biilor lor \u2014 nu este doar ne\u0219tiin\u021bific \u0219i ineficient \u00een preven\u021bia mu\u0219c\u0103turilor \u00een general, ci \u0219i un mod de a reda discursiv \u201eproblema\u201d \u0219i \u201esolu\u021biile\u201d acesteia printr-o lentil\u0103 clasist\u0103, rasist\u0103 \u0219i heteronormativ\u0103, precum \u0219i prin perspectiva unei forme de imperialism cultural. Acest lucru devine evident \u00een momentul \u00een care c\u00e2inii \u201eproblem\u0103\u201d sunt tocmai acei c\u00e2ini care tr\u0103iesc \u00een anumite \u021b\u0103ri, zone din ora\u0219 sau rela\u021bii cu oamenii \u0219i spa\u021biul public considerate \u201e\u00eenapoiate\u201d. Chiar dac\u0103 ace\u0219ti c\u00e2ini \u2014 fie sinantropi, comunitari sau pur \u0219i simplu ne\u00eenregistra\u021bi \u2014 nu reprezint\u0103 automat<\/em> un risc mai mare dec\u00e2t al\u021bi c\u00e2ini sau dec\u00e2t al\u021bi factori sociali \u0219i economici la adresa cet\u0103\u021beanului uman, ei sunt construi\u021bi adesea ca un \u201epericol public\u201d prin prisma diferitelor asocieri discursive cu persoane, situa\u021bii \u0219i contexte considerate \u201eproblematice\u201d.[51]<\/sup><\/a> Articolele de pres\u0103 \u0219i ac\u021biunile ostile ale autorit\u0103\u021bilor publice joac\u0103 un rol important \u00een problematizarea lor. \u00cens\u0103 imaginea acestora ca actori care sunt \u201enelalocul\u201d lor se contureaz\u0103 \u0219i prin ochii clasei de mijloc, ai turi\u015ftilor, sau ai diferitelor persoane, \u00een majoritate nerome, care, inten\u021bionat sau nu, normalizeaz\u0103 anumite practici de rela\u021bionare cu c\u00e2inii \u00eent\u00e2lnite \u00een Europa de Vest. Subiectul \u201ede\u021binerii responsabile\u201d reprezint\u0103, de exemplu, un mod prin care aceste rela\u021bii cu c\u00e2inii ca \u201eproprietate\u201d \u0219i ca animale \u201ede companie\u201d sunt legitimate discursiv \u00een detrimentul altor rela\u021bii de convie\u021buire \u0219i altor imaginarii politice.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de veridicitatea afirma\u021biilor despre \u201epericolul\u201d c\u00e2inilor de pe str\u0103zi, \u00eens\u0103\u0219i producerea discursiv\u0103 a \u201eriscului\u201d face ace\u0219ti subiec\u021bi \u0219i rela\u021biile lor g\u00e2ndibile \u00eentr-un mod particular, \u00een virtutea c\u0103ruia este posibil\u0103 \u00eendep\u0103rtarea acestora. Discursurile despre mu\u0219c\u0103turi \u0219i \u201esiguran\u021b\u0103 public\u0103\u201d aduc \u00een prim-plan c\u00e2inii \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d \u00eentr-o form\u0103 care omogenizeaz\u0103 subiectivit\u0103\u021bile acestora \u00een popula\u021bii nediferen\u021biate, u\u0219or de guvernat \u0219i sacrificat. Problematizarea lor invizibilizeaz\u0103 astfel o sumedenie de experien\u021be, comportamente \u0219i rela\u021bii sociale complexe, precum \u0219i diferi\u021bi factori antropici ce pot declan\u0219a un conflict.[52]<\/sup><\/a> Aceste dimensiuni r\u0103m\u00e2n ascunse pentru a putea transforma c\u00e2inii de pe strad\u0103 \u2014 care tr\u0103iesc adesea \u00eentr-o rela\u021bie de sinantropie ce nu reprezint\u0103 un pericol pentru oameni \u2014 \u00eentr-o \u201eproblem\u0103\u201d de gestionat.[53]<\/sup><\/a> Discursul \u201esiguran\u021bei publice\u201d nu urm\u0103re\u0219te felul \u00een care societatea modern\u0103 \u0219i mobilit\u0103\u021bile umane afecteaz\u0103 profund vie\u021bile c\u00e2inilor, ci felul \u00een care anumite categorii de c\u00e2ini \u201ederanjeaz\u0103\u201d ordinea public\u0103. A\u0219adar, confortul uman \u2014 \u0219i adesea al anumitor categorii sociale de oameni \u2014 este central \u00een aceast\u0103 poveste despre \u201erisc\u201d \u0219i despre care <\/em>public are de \u201esuferit\u201d, ac\u021bion\u00e2nd mereu \u00een detrimentul c\u00e2inilor. Nu avem de-a face doar cu o \u00een\u021belegere gre\u0219it\u0103 a unor date \u0219i dovezi empirice cu privire la \u201epericolul\u201d c\u00e2inilor de pe str\u0103zi, ci cu producerea acestuia \u0219i a anumitor \u201eadev\u0103ruri\u201d despre c\u00e2ini \u0219i rela\u021biile lor.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate c\u0103 nu exist\u0103 o singur\u0103 strategie \u00een prevenirea mu\u0219c\u0103turilor, o mare parte din mu\u0219c\u0103turile care au loc sunt prevenibile. \u00cens\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t diver\u0219i actori sociali \u0219i institu\u021bionali consider\u0103 c\u00e2inii \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d o \u201eproblem\u0103\u201d prin simpla lor prezen\u021b\u0103, solu\u021biile se vor rezuma la ac\u021biuni ostile \u00eempotriva lor sau la controlul \u201eraselor periculoase\u201d, ce se dovede\u0219te a fi complet ineficient \u00een prevenirea mu\u0219c\u0103turilor, av\u00e2nd chiar rezultate negative \u00een alte \u021b\u0103ri.[54]<\/sup><\/a> Ignor\u00e2nd contextul social \u0219i politic \u00een care apar anumite conflicte \u00eentre oameni \u0219i c\u00e2ini, precum \u0219i limbajul canin sau felul \u00een care oamenii rela\u021bioneaz\u0103 cu alte animale, \u0219tirile produc \u0219i reproduc anumi\u021bi c\u00e2ini ca animale \u201eproblem\u0103\u201d \u2014 folosindu-se inclusiv de imagini de stoc pentru a sugera \u201eagresivitatea\u201d acestora. Acest lucru accentueaz\u0103 sentimentele de ur\u0103 \u0219i dispre\u021b la adresa c\u00e2inilor comunitari, problematiz\u00e2nd existen\u021ba lor \u00een societate, precum \u0219i rela\u021biile diferi\u021bilor oameni cu care ace\u0219tia sunt asocia\u021bi. Mediatiz\u00e2nd diferite cazuri rare pe care le trateaz\u0103 prin titluri \u00eenfrico\u0219\u0103toare \u0219i de senza\u021bie pentru a vinde o poveste, presa particip\u0103 activ la exagerarea \u201epericolului\u201d.[55]<\/sup><\/a> Frecven\u021ba \u0219i aten\u021bia cu care sunt raportate anumite evenimente, de\u0219i sunt cazuri izolate, creeaz\u0103 panic\u0103 cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u0219tirile vehiculate nu ofer\u0103 o analiz\u0103 comparativ\u0103 a riscurilor existente. Prin ceea ce este luat \u00een considerare, num\u0103rat, mediatizat \u0219i temut, presa \u00eempreun\u0103 cu diferi\u021bi actori implica\u021bi \u00een gestionarea c\u00e2inilor invizibilizeaz\u0103 o serie de factori contextuali cu privire la mu\u0219c\u0103turi. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen cele din urm\u0103, felul \u00een care \u201eproblema mu\u0219c\u0103turilor\u201d acapareaz\u0103 aten\u021bia public\u0103 ofer\u0103 un pretext pentru \u00eendep\u0103rtarea c\u00e2inilor din teritoriu \u0219i pentru exterminarea lor institu\u021bionalizat\u0103 \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103. Juc\u00e2nd un rol elementar \u00een stabilirea \u201eproblemelor\u201d publice, am putea spune c\u0103 presa preg\u0103te\u0219te totodat\u0103 \u0219i terenul pentru \u201esolu\u021biile\u201d de remediere a acestora.[56]<\/sup><\/a> Astfel, f\u0103r\u0103 o \u00eencercare serioas\u0103 de a face dreptate tuturor actorilor sociali implica\u021bi, \u0219tirile continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 ceea ce \u0219tiu mai bine \u00een ceea ce prive\u0219te c\u00e2inii de pe str\u0103zi: s\u0103 sperie \u0219i s\u0103 \u0219ocheze publicul. Iar publicul-\u021bint\u0103, speriat \u0219i revoltat pe autorit\u0103\u021bi, \u00eenchide din nou \u0219i din nou u\u0219a unei discu\u021bii critice despre rela\u021biile sociale existente \u0219i despre dificult\u0103\u021bile c\u00e2inilor \u2014 cu sau f\u0103r\u0103 \u201est\u0103p\u00e2n\u201d \u2014 de a se descurca \u00een societatea antropocentric\u0103 \u00een care sunt for\u021ba\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Zi de zi, lun\u0103 de lun\u0103, c\u00e2inii \u201ef\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d sunt \u00eenchi\u0219i \u0219i uci\u0219i \u00een faimoasele ad\u0103posturi din \u021bar\u0103. Sute de mii de c\u00e2ini omor\u00e2\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.[57]<\/sup><\/a> Totul sub pretextul \u201esiguran\u021bei publice\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Note<\/h3>\n\n\n\n
\n\n\n\n
\n

[1]<\/a>. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i dup\u0103 tragedia din 21 ianuarie 2023, c\u00e2nd Ana Oros, o femeie de 43 de ani, a murit \u00een urma unei interac\u021biuni cu mai mul\u021bi c\u00e2ini \u00een zona Lacului Morii, dar \u0219i \u00een 2013, odat\u0103 cu moartea b\u0103ie\u021belului de patru ani, Ionu\u021b Anghel; Vezi Karamaniola, Bucharest Barks,<\/em> 81.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a>. Vezi L35\/2026, \u201ePropunere legislativ\u0103 pentru modificarea ORDONAN\u021aEI DE URGEN\u021a\u0102 nr. 155 din 21 noiembrie 2001 privind aprobarea programului de gestionare a c\u00e2inilor f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n\u201d, sec\u021biunea de opinii.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a>. Vezi L35\/2026, sec\u021biunea de opinii.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a>. Vezi L35\/2026, sec\u021biunea de opinii.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a>. Karamaniola, 81, 93; Arsene, \u201ePROIECT PRIVIND GESTIONAREA C\u00c2INILOR\u201d, 13.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a>. Bradley, Dogs Bite But Balloons and Slippers Are More Dangerous, <\/em>11, 16.<\/em><\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a>. Lockwood, \u201eEthology, ecology and epidemiology\u201d, 168.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a>. Sarenbo \u0219i Svensson, \u201eBitten or struck by dog\u201d, 5.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a>. Sarenbo \u0219i Svensson, 2-3.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a>. Sarenbo \u0219i Svensson, 5; Antonescu \u0219i C\u0103rbunaru, \u201eLightning-Related Fatalities\u201d, 241.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a>. Minc\u0103, Furtunescu, Calinoiu, Domnariu \u0219i Costea, \u201eProfile of persons involved\u201d, 156; Carvalho, \u201eAir pollution-related deaths\u201d, 1; EEA, \u201eAir Quality in Europe \u2014 2018 report\u201d, 64.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a>. Un argument similar este f\u0103cut \u0219i de Fraser, Dog Politics<\/em>, 44; Podberscek, \u201eDog on a Tightrope\u201d, 239.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a>. Lockwood, 168-169; Caffrey et al., \u201eInsights about the epidemiology\u201d, 17; Mills, \u201eDog Bites and Aggressive Behaviour\u201d, 13; Van de Voorde \u0219i Rijken, \u201eFatal Dog Attacks\u201d, 159; Bradley, \u201eDog Bites: Problems and Solutions\u201d, 3.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a>. Zulch, \u201eReading Aggressive Behaviour in Dogs\u201d, 30.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a>. The Dog Lab, \u201eTechnical Submission\u201d, 2.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/a>. Mikkola et al., \u201eAggressive behaviour is affected”; Reisner, Shofer \u0219i Nance, \u201eBehavioral assessment of child-directed canine aggression”; Patronek et al, \u201eCo-occurrence of potentially preventable factors\u201d; Bonnani, \u201eCani pericolosi e libert\u00e0\u201d; Tiira, Sulkama \u0219i Lohi, \u201ePrevalence, comorbidity, and behavioral variation in canine anxiety\u201d; d\u2019Ingeo et al., \u201eEmotions and Dog Bites\u201d; Caffrey et al. \u201eInsights about the epidemiology\u201d; Lockwood, \u201eEthology, ecology, and epidemiology\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/a>. Bradley, Dogs Bite But Balloons and Slippers Are More Dangerous, <\/em>97.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/a>. Zulch, 30.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/a>. Zulch.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/a>. Zulch, 27.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/a>. Jacobs, Keuster \u0219i Simoens, \u201eAssessing the pathological\u201d, 57-58; Mills, 14-15; d’Ingeo et al., 2.<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/a>. Mills, 11, 13, 15.<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/a>. Newman, Christley, Westgarth \u0219i Morgan, \u201eRisk Factors for Dog Bites\u201d, 151.<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/a>. Mills, 13, 16.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/a>. Bradley, \u201eDog Bites: Problems and Solutions\u201d, 15-16.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/a>. Fraser,37,149.<\/p>\n\n\n\n

[27]<\/a>. Fraser.<\/p>\n\n\n\n

[28]<\/a>. Mikkola et al., 4-5; d\u2019Ingeo et al., \u201eEmotions and Dog Bites\u201d; Tiira, Sulkama \u0219i Lohi, \u201ePrevalence, comorbidity, and behavioral variation in canine anxiety\u201d; Reisner, Shofer \u0219i Nance, 350.<\/p>\n\n\n\n

[29]<\/a>. Mikkola et al., 2.<\/p>\n\n\n\n

[30]<\/a>. Tiira \u0219i Lohi, \u201eEarly Life Experiences\u201d, 2, 5, 9, 10; Puurunen et al., \u201eInadequate socialisation, inactivity, and urban living\u201d, 5; d\u2019Ingeo et al., 3; Roll \u0219i Unshelm, \u201eAggressive conflicts amongst dogs\u201d; Patronek et al., \u201eCo-occurrence of potentially preventable factors\u201d; Bonanni; Lockwood, 170, 171, 172; Tiira, Sulkama \u0219i Lohi, 37; Reese \u0219i Vertalka, \u201eUnderstanding Dog Bites\u201d, 7; Jacobs, Keuster \u0219i Simoens, 55; Parkinson, Herring \u0219i Gould, \u201ePublic Perceptions of Dangerous Dogs and Dog Risk\u201d, 18; Blackwell, Twells, Seawright \u0219i Casey, \u201eThe relationship between training methods\u201d, 215.<\/p>\n\n\n\n

[31]<\/a>. Patronek et al., 1732.<\/p>\n\n\n\n

[32]<\/a>. Puurunen et al., 2, 5, 6; Tiira, Sulkama \u0219i Lohi, 37; Tiira \u0219i Lohi, 5, 11, 12, 13; Reisner, Shofer \u0219i Nance, 350.<\/p>\n\n\n\n

[33]<\/a>. Fraser, 37.<\/p>\n\n\n\n

[34]<\/a>. Loder, \u201eThe demographics of dog bites\u201d; Bonanni; Notari et al. \u201eA Retrospective Analysis\u201d; Van de Voorde \u0219i Rijken, 160; Bradley, 21; Overall \u0219i Love, \u201eDog bites to humans\u201d, 1925.<\/p>\n\n\n\n

[35]<\/a>. Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[36]<\/a>. Parkinson, Herring \u0219i Gould, 92.<\/p>\n\n\n\n

[37]<\/a>. Bonanni; Caffrey et al.; Wright, \u201eReported Dog Bites\u201d; Loder.<\/p>\n\n\n\n

[38]<\/a>. Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[39]<\/a>. Bonanni<\/p>\n\n\n\n

[40]<\/a>. Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[41]<\/a>. Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[42]<\/a>. Vezi Wright \u0219i Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[43]<\/a>. Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[44]<\/a>. Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[45]<\/a>. The Dog Lab, 4.<\/p>\n\n\n\n

[46]<\/a>. The Dog Lab.<\/p>\n\n\n\n

[47]<\/a>. Despre ideea de \u201espa\u021bii de configurare\u201d, adic\u0103 acele spa\u021bii prin intermediul c\u0103rora animalele sunt concepute la nivel discursiv ca probleme, vezi Hirtenfelder, \u201eAn analytical framework\u201d, 2185, 2192.<\/p>\n\n\n\n

[48]<\/a>. Referitor la problema identific\u0103rii raselor de c\u00e2ini de c\u0103tre pres\u0103, sau \u00een general, vezi Parkinson, Herring \u0219i Gould.<\/p>\n\n\n\n

[49]<\/a>. Vezi Guenther, \u201eThe Lives and Deaths of Shelter Animals\u201d; Weaver, \u201eBad dog: pit bull politics and multispecies justice\u201d; Hirtenfelder, \u201eAn analytical framework\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[50]<\/a>. Vezi Karamaniola; Howell, At Home and Astray<\/em>; Pearson, Dogopolis<\/em>; Srinivasan, Kurz, Kuttuva \u0219i Pearson, \u201eReorienting rabies research and practice\u201d;<\/p>\n\n\n\n

[51]<\/a>. Vezi Hirtenfelder, 2183.<\/p>\n\n\n\n

[52]<\/a>. Vezi Hirtenfelder, Cast Out Urbanites: The Historical Problematization of Cows in Kingston, <\/em>51.<\/p>\n\n\n\n

[53]<\/a>. Despre transformarea animalelor din spa\u021biul urban \u00eentr-o \u201eproblem\u0103\u201d de gestionat vezi Hirtenfelder, Cast Out Urbanites; <\/em>Hirtenfelder, \u201eAn analytical framework\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[54]<\/a>. Despre preciz\u0103rile \u0219i reglement\u0103rile legislative cu privire la \u201erasele periculoase\u201d cunoscute \u00een alte \u021b\u0103ri ca breed-specific legislation<\/em> (BSL), vezi Van de Voorde \u0219i Rijken, 160; Lockwood, 175-176; Bradley, \u201eDog Bites: Problems and Solutions\u201d, 2, 13-14; Parkinson, Herring \u0219i Gould, 17, 94; Collier, \u201eBreed-specific legislation and the pit bull terrier\u201d, 21.<\/p>\n\n\n\n

[55]<\/a>. Vezi Kikuchi \u0219i Oxley, \u201eThe Representation of Human-Directed Aggression\u201d, 60; Clarke, \u201ePublic Perceptions of Breed-Related Risk\u201d; Bradley, 9; Parkinson, Herring \u0219i Gould, 15.<\/p>\n\n\n\n

[56]<\/a>. Vezi Podberscek, 239; Hirtenfelder, Cast Out Urbanites, <\/em>42.<\/p>\n\n\n\n

[57]<\/a>. Vezi C\u00e2ini F\u0103r\u0103 St\u0103p\u00e2n, \u201eStatistici\u201d.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Bibliografie<\/h2>\n\n\n\n