{"id":79,"date":"2022-11-14T12:00:00","date_gmt":"2022-11-14T10:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/gandvagabond.ro\/?p=79"},"modified":"2024-01-22T18:50:33","modified_gmt":"2024-01-22T16:50:33","slug":"locul-cainelui-sinantrop-pozitii-confuze-si-politici-comune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/locul-cainelui-sinantrop-pozitii-confuze-si-politici-comune\/","title":{"rendered":"Locul c\u00e2inelui sinantrop, pozi\u021bii confuze \u0219i politici comune"},"content":{"rendered":"\n

text de Aron Nor, ilustra\u021bii de Mina Mimosa<\/mark><\/p>\n\n\n\n

\n

Noi am creat str\u0103zile, noi am creat ma\u0219inile, \u0219i atunci c\u00e2inii, care tr\u0103iesc cel mai aproape de persoane, au devenit o problem\u0103 pe care trebuie s-o elimin\u0103m. \u0218i am \u00eenceput s-o elimin\u0103m, elimin\u00e2nd-o \u00een toate sensurile – p\u00e2n\u0103 \u00een sensul de a ucide c\u00e2inii.[1]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Animalul din ora\u0219 este un un fel de extraterestru<\/em> care perturb\u0103 procesele de automatizare urban\u0103 – \u00een acela\u0219i mod \u00een care copacii trebuie s\u0103 fie dezr\u0103d\u0103cina\u021bi pentru a l\u0103rgi str\u0103zile \u0219i a accelera fluxul de trafic urban\u2026[2]<\/sup><\/a> Este clar c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 de<\/em> respingere<\/em> total\u0103<\/em> a<\/em> prezen\u021bei<\/em> animalelor.<\/em>[3]<\/sup><\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Prezen\u021ba c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public este v\u0103zut\u0103 ca o problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 Rom\u00e2nia de ani buni, iar \u00eencerc\u0103rile de solu\u021bionare a acesteia continu\u0103 \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi.[4]<\/sup><\/a> \u00cens\u0103, aceast\u0103 a\u0219a-numit\u0103 problem\u0103 nu este legat\u0103 numai de felul \u00een care prezen\u021bele acestora ajung s\u0103 fie gestionate \u0219i de ce form\u0103 de control este ideal\u0103, ci \u0219i de felul \u00een care c\u00e2inii au ajuns s\u0103 fie v\u0103zu\u021bi ca fiind nelalocul lor \u00een preajma a\u0219ez\u0103rilor umane. Cu toate c\u0103 nu to\u021bi c\u00e2inii din afara spa\u021biului domestic sunt abandona\u021bi sau pierdu\u021bi de om, iar o bun\u0103 parte \u00eentre\u021bin rela\u021bii familiale \u0219i teritoriale complexe, rolul \u0219i locul lor ajunge s\u0103 fie stabilit exclusiv de oameni prin diferite discursuri \u0219i ac\u021biuni. Din acest motiv, \u00eens\u0103\u0219i problematizarea existen\u021bei lor \u0219i \u00eenl\u0103turarea acestora din spa\u021biile \u00een care tr\u0103iesc constituie o chestiune inerent politic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lipsa controlului uman fa\u021b\u0103 de c\u00e2inii din spa\u021biul public na\u0219te sentimente puternice din partea cet\u0103\u021benilor care au at\u00e2t reac\u021bii de mil\u0103, c\u00e2t \u0219i de ur\u0103, la adresa acestora. La prima vedere, atitudinile oamenilor par s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een dou\u0103 tabere diametral opuse care orbiteaz\u0103 \u00een jurul ospitalit\u0103\u021bii \u0219i ostilit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de ace\u0219tia. Asemenea antropologului Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, am putea afirma c\u0103 exist\u0103: \u201ecu\u021bofili\u201d \u0219i \u201ejavrofobi\u201d, adic\u0103 cet\u0103\u021beni care invoc\u0103 iubirea fa\u021b\u0103 de c\u00e2ini \u0219i cei care \u00ee\u0219i manifest\u0103 ura prin excese de agresivitate.[5]<\/sup><\/a> \u00cens\u0103, atitudinile oamenilor fa\u021b\u0103 de alte animale sunt \u00een general mult mai \u00eenc\u00e2lcite, caracterizate adesea \u0219i de o disonan\u021b\u0103 cognitiv\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 la nivel social.[6]<\/sup><\/a> Animalele non-umane sunt iubite \u0219i m\u00e2ncate, protejate \u0219i \u021binute \u00een captivitate, \u00eengrijite \u0219i abuzate, hr\u0103nite \u0219i otr\u0103vite, sterilizate \u0219i \u00eenmul\u021bite, abandonate \u0219i adoptate concomitent \u00een societate. Valorile antropocentrice, preferin\u021bele speciiste, c\u00e2t \u0219i al\u021bi factori sociali \u0219i economici, \u00eentr-o societate antroparhal\u0103, determin\u0103 sau cel pu\u021bin influen\u021beaz\u0103 semnificativ tratamentul pe care animalele non-umane \u00eel primesc.[7]<\/sup><\/a> Din acest motiv, iubirea, ura, mila, domina\u021bia, abuzul \u0219i afec\u021biunea fa\u021b\u0103 de alte animale nu sunt mereu at\u00e2t de bine separate \u0219i clare pe c\u00e2t par ini\u021bial.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cartea sa, Dominance and Affection, <\/em>geograful Yi-Fu Tuan a explorat cum afec\u021biunea poate exista \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu domina\u021bia, cuprinz\u00e2nd astfel atitudini paternaliste \u0219i de superioritate.[8]<\/sup><\/a> \u201eEutanasierea\u201d c\u00e2inilor, de exemplu, este practicat\u0103 uneori \u00een numele bun\u0103st\u0103rii acestora \u0219i considerat\u0103 astfel un gest de mil\u0103.[9]<\/sup><\/a> Iar, \u00een anumite societ\u0103\u021bi \u0219i perioade, \u00eenecarea c\u0103\u021beilor nou-n\u0103scu\u021bi \u0219i \u00eempu\u0219carea animalelor r\u0103nite erau, de asemenea, v\u0103zute ca un gest de a \u201ecurma suferin\u021ba\u201d.[10]<\/sup><\/a> Acestea, \u00eens\u0103, sunt doar v\u00e2rful aisbergului dintr-o serie lung\u0103 de practici \u0219i institu\u021bii contradictorii. Ad\u0103postul, un spa\u021biu \u00een care \u00eengrijirea \u0219i uciderea c\u00e2inilor a existat \u0219i exist\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103, nu a fost creat pentru a aduce beneficii c\u00e2inilor, ci oamenilor.[11]<\/sup><\/a> Interven\u021biile chirurgicale care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 gonadele c\u00e2inilor perfect s\u0103n\u0103to\u0219i vin la pachet cu un \u0219ir de efecte negative pe termen lung \u0219i nu sunt practicate doar pentru \u201ebinele\u201d s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii individului sau a popula\u021bie, ci \u00een anumite cazuri \u0219i pentru a\u0219a-numitele \u201ebeneficii\u201d comportamentale aduse posesorilor de c\u00e2ini care \u00ee\u0219i doresc \u201eanimale de companie\u201d obediente, asexuale, lini\u0219tite, neproduc\u0103toare de \u201emizerie\u201d \u0219i f\u0103r\u0103 tendin\u021be de a p\u0103r\u0103si proprietatea.[12]<\/sup><\/a> La r\u00e2ndul s\u0103u, statul vrea mic\u0219orarea anumitor popula\u021bii de c\u00e2ini prin orice mijloc posibil, \u00een timp ce permite \u00een acela\u0219i timp comercializarea altora. Alteori, ac\u021bioneaz\u0103 \u00een interesul \u201ebun\u0103st\u0103rii\u201d diferitor animale, f\u0103c\u00e2nd trei mici excep\u021bii: exploatarea, experimentarea \u0219i uciderea lor. Cu c\u00e2t analiz\u0103m mai ad\u00e2nc rela\u021biile noastre cu c\u00e2inii \u0219i alte animale, cu at\u00e2t depist\u0103m mai multe contradic\u021bii. Grija \u0219i domina\u021bia sunt instrumentalizate pentru a atinge diferite scopuri umane \u0219i profund legate \u00eentr-o form\u0103 de putere biopolitic\u0103 practicat\u0103 \u00een numele bun\u0103st\u0103rii altor animale.[13]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Opiniile oamenilor sunt complexe \u0219i adesea nu rezult\u0103 \u00een pozi\u021bii complet fixe care s\u0103 nu oscileze \u00eentr-o parte sau alta de la caz la caz. \u00cen urma unui sondaj despre cum v\u0103d oamenii c\u00e2inii de pe str\u0103zile ora\u0219ului Chennai (capitala statului Tamil Nadu din estul Indiei) afl\u0103m c\u0103 percep\u021biile acestora sunt ceva \u201emai complexe dec\u00e2t pozitive sau negative\u201d.[14]<\/sup><\/a> De\u0219i majoritatea participan\u021bilor la chestionar considerau c\u0103 ace\u0219ti c\u00e2ini de pe str\u0103zi reprezint\u0103 o problem\u0103 (71,6%), majoritatea credeau, de asemenea, c\u0103 ace\u0219tia au dreptul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe str\u0103zi (78.8%).[15]<\/sup><\/a> Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, indiferent c\u0103 porneau de la percep\u021bii negative sau pozitive, persoanele intervievate \u00ee\u0219i schimbau pe parcurs opiniile asupra c\u00e2inilor din spa\u021biul public.[16]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un studiu de percep\u021bie asupra \u201eanimalelor hoinare\u201d din Rom\u00e2nia, publicat \u00een 2022, afl\u0103m c\u0103 majoritatea participan\u021bilor consider\u0103 \u00een propor\u021bie de 92% c\u0103 acestea reprezint\u0103 o problem\u0103 care trebuie eradicat\u0103.[17]<\/sup><\/a> \u00cen tot acest timp \u00eens\u0103, se pare c\u0103 \u201e84% dintre responden\u021bi declar\u0103 c\u0103 le este \u00ab\u2060mil\u0103\u00bb\u2019\u201d, 30% ne spun c\u0103 hr\u0103nesc \u201eanimale hoinare\u201d constant, chiar 50% uneori, iar o mare parte din participan\u021bi le ofer\u0103 ajutor \u0219i \u00eengrijire.[18]<\/sup><\/a> S\u0103rind peste faptul c\u0103 studiul ignor\u0103 realitatea mediului antropic \u0219i influen\u021bele umane negative asupra biodiversit\u0103\u021bii, \u00eempreun\u0103 cu influen\u021bele pozitive pe care c\u00e2inii liberi le pot avea \u00een anumite cazuri, studiul observ\u0103 c\u0103, de\u0219i \u201eexist\u0103 percep\u021bii negative r\u0103sp\u00e2ndite\u201d, ele \u201einvit\u0103 la sentimente de mil\u0103 \u0219i, \u00een anumite situa\u021bii, genereaz\u0103 preocuparea \u0219i grija responden\u021bilor pentru bun\u0103starea animalelor\u201d.[19]<\/sup><\/a> Cu toate c\u0103 foarte multe \u00eentreb\u0103ri r\u0103m\u00e2n deschise, ceea ce pare s\u0103 fie o diviziune clar\u0103 la prima vedere \u00eentre atitudini ospitaliere \u0219i ostile, se complic\u0103 atunci c\u00e2nd nu doar institu\u021biile, ci \u0219i indivizii \u00eens\u0103\u0219i se \u00eempart \u201e\u00eentre atitudini \u0219i sentimente contradictorii\u201d, un lucru pe care \u00eel observ\u0103 \u0219i Mih\u0103ilescu \u00een cele din urm\u0103.[20]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Rela\u021biile noastre cu alte animale nu sunt definite de un singur aspect. Uit\u00e2ndu-ne numai prin prisma a dou\u0103 mari diviziuni care alc\u0103tuiesc categorii ireconciliabile, pierdem din vedere c\u0103 aveam de-a face cu istorii \u0219i contexte complexe prin care rela\u021biile de putere fa\u021b\u0103 de alte animale persist\u0103 \u00een diferite forme. Discursul despre sterilizare \u0219i eutanasiere constituie o alt\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bire categoric\u0103 care separ\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een oameni buni<\/em> \u0219i r\u0103i<\/em>, cet\u0103\u021beni responsabili<\/em> \u0219i indiferen\u021bi<\/em>, aten\u021bi<\/em> \u0219i ignoran\u021bi<\/em>. Cu toate acestea, aceast\u0103 separare aparent radical\u0103 vizeaz\u0103 numai felul \u00een care popula\u021bia c\u00e2inilor trebuie gestionat\u0103 \u0219i ce variant\u0103 este modern\u0103 \u0219i \u201ecivilizat\u0103\u201d pentru a rezolva odat\u0103 \u0219i pentru totdeauna \u201eproblema c\u00e2inilor vagabonzi\u201d. Puterea \u0219i controlul exercitat asupra acestora \u0219i deciziile luate \u00een numele lor sunt indiscutabile \u00een \u00eencerc\u0103rile societ\u0103\u021bii de a aplica tratamente universale pentru a sc\u0103pa de \u201esurplusul\u201d de c\u00e2ini. Astfel, cet\u0103\u021benii pot fi \u00een dezacord total cu omor\u00e2rea c\u00e2inilor \u00een ad\u0103posturi \u0219i totodat\u0103 \u00een \u00eentregime de acord cu logica ad\u0103postului sau cu controlul c\u00e2t mai extins \u0219i eficient al corpurilor \u0219i popula\u021biilor de c\u00e2ini. Pentru c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o societate care r\u0103spunde nevoilor \u0219i dorin\u021belor umane, rela\u021biile noastre cu alte animale sunt ad\u00e2nc \u00eenc\u00e2lcite \u00een dinamici de putere chiar \u0219i \u00een cele mai bune situa\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Fie c\u0103 ne uit\u0103m prin prisma iubirii \u0219i a urii, \u0219i \u00eei vedem \u00een continuare pe cet\u0103\u021beni ca \u201esufleti\u0219ti\u201d sau \u201enenoroci\u021bi\u201d, asemenea iubitorilor de c\u00e2ini din fosta clas\u0103 muncitoare, fie c\u0103 recunoa\u0219tem faptul c\u0103 pozi\u021biile acestora sunt adesea mult mai \u00eenc\u00e2lcite, viziunile oamenilor se contopesc \u00eentr-o politic\u0103 comun\u0103 peste care trecem cu vederea.[21]<\/sup><\/a> \u00cen ceea ce prive\u0219te convie\u021buirea noastr\u0103 cu c\u00e2inii, inten\u021bionat sau neinten\u021bionat, direct sau indirect, toat\u0103 lumea demareaz\u0103 o lupt\u0103 continu\u0103 \u00een a st\u0103p\u00e2ni, controla \u0219i \u00eenl\u0103tura c\u00e2inii care tr\u0103iesc \u00een afara propriet\u0103\u021bii private, f\u0103r\u0103 nici m\u0103car a se mai \u00eentreba cum am ajuns s\u0103 vedem c\u00e2inele f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n ca fiind nelalocul lui \u0219i de ce continu\u0103m s\u0103 sc\u0103p\u0103m mereu de acesta \u00een loc de a sc\u0103pa de st\u0103p\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

Existen\u021ba c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public nu are leg\u0103tur\u0103 numai cu fenomenul abandonului. Cele mai recente studii arat\u0103 c\u0103 multe popula\u021bii de c\u00e2ini de pe glob care tr\u0103iesc \u00een libertate, adic\u0103 a c\u0103ror deplas\u0103ri \u0219i activit\u0103\u021bi nu sunt restric\u021bionate de oameni, nu provin de fapt din c\u00e2ini \u201ede ras\u0103\u201d pierdu\u021bi sau abandona\u021bi, ci sunt mai \u00een v\u00e2rst\u0103, din punct de vedere filogenetic, \u0219i ar fi evoluat independent, conform dovezilor genetice.[22]<\/sup><\/a> Controlul uman asupra reproducerii c\u00e2inilor reprezint\u0103, mai degrab\u0103, un fenomen relativ recent. De\u0219i greu de aproximat, popula\u021bia c\u00e2inilor care tr\u0103iesc \u00een libertate se estimeaz\u0103 a fi 75% din popula\u021bia c\u00e2inilor la nivel global.[23]<\/sup><\/a> Iar, 83% din to\u021bi c\u00e2inii din lume nu sunt controla\u021bi reproductiv de c\u0103tre oameni.[24]<\/sup><\/a> Traiectoria evolutiv\u0103 pe care popula\u021biile de c\u00e2ini liberi se crede c\u0103 ar fi urmat-o a fost, cel mai probabil, afectat\u0103 de presiunile selective din mediile antropice, supus\u0103 selec\u021biei naturale, nu artificiale.[25]<\/sup><\/a> Acest lucru semnific\u0103 faptul c\u0103 ace\u0219tia au coevoluat cu oamenii timp de milenii, ceea ce reprezint\u0103 prezen\u021ba unor rela\u021bii de sinantropie.<\/p>\n\n\n\n

Animalele sinantrope sunt acele animale care tr\u0103iesc \u00een preajma a\u0219ez\u0103rilor umane, \u00eentr-un raport de adaptare fa\u021b\u0103 de mediul antropic, \u0219i \u201ecare, de\u0219i nu sunt domestice, \u00eempart zonele urbane \u0219i zonele reziden\u021biale cu oamenii<\/em>\u201d.[26]<\/sup><\/a> \u00cen anumite cazuri, aceste animale, cum sunt unele veveri\u021be de exemplu, sunt acceptate. \u00cen alte cazuri, atunci c\u00e2nd vine vorba de \u0219obolani, g\u00e2ndaci \u0219i c\u00e2ini uneori, animalele sinantrope sunt detestate intens. Existen\u021ba lor transgresiv\u0103, precum \u0219i percep\u021biile oamenilor despre ele ca fiind periculoase, murdare \u0219i o surs\u0103 de infec\u021bii, cre\u0219te intoleran\u021ba cet\u0103\u021benilor \u0219i mul\u021bi sinantropi ajung s\u0103 fie v\u0103zu\u021bi exclusiv ca d\u0103un\u0103tori \u0219i \u201eposibili purt\u0103tori ai celor mai teribile boli\u201d, cu toate c\u0103 pot juca \u201eun rol de-o importan\u021b\u0103 capital\u0103 \u00een ecologia urban\u0103<\/em>\u201d.[27]<\/sup><\/a> Animalele sinantrope sf\u00e2r\u0219esc astfel – \u00eentr-un mod derutant \u0219i problematic – clasificate arbitrar \u00een func\u021bie de toleran\u021ba oamenilor fa\u021b\u0103 de acestea, care fie le accept\u0103, le ignor\u0103, le \u00eendep\u0103rteaz\u0103 sau le extermin\u0103. C\u00e2inele este, \u00een principal, un astfel de animal sinantrop adaptat unui trai ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een preajma a\u0219ez\u0103rilor umane \u0219i al\u0103turi de tot ce con\u021bin acestea, gunoaie, resturi de m\u00e2ncare, poteci, oameni, fecale. Dac\u0103 ar fi s\u0103 vorbim de un spa\u021biu natural al c\u00e2inelui, acesta ar fi. \u00cen prezent \u00eens\u0103, c\u00e2inele care tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o rela\u021bie de sinantropie, nefiind v\u0103zut ca un animal \u201esuficient de s\u0103lbatic\u201d ca parte din Natura \u201epur\u0103\u201d sau \u201esuficient de social\u201d ca parte din spa\u021biul domestic uman, nu este protejat nici \u00eentr-un fel, nici \u00een cel\u0103lalt.[28]<\/sup><\/a> Adesea, acesta ajunge s\u0103 fie detestat \u0219i persecutat datorit\u0103 presupuselor efecte devastatoare asupra \u201eciviliza\u021biei\u201d \u0219i \u201es\u0103lb\u0103ticiei\u201d sau, cu alte cuvinte, asupra \u201eculturilor\u201d \u0219i \u201enaturilor\u201d considerate valoroase.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i pare evident, e u\u0219or de trecut cu vederea faptul c\u0103 r\u0103spunsurile oamenilor la prezen\u021bele c\u00e2inilor din spa\u021biul public nu sunt peste tot la fel. Remarc\u00e2nd c\u0103 pentru a nu fi omor\u00e2\u021bi, c\u00e2inii din Marea Britanie trebuie s\u0103 apar\u021bin\u0103 cuiva, s\u0103 fie \u00eenregistra\u021bi ca proprietatea cuiva, ceea ce \u00eei face efectiv s\u0103 aib\u0103 acela\u0219i statut ca un frigider sau orice alt bun personal, Srinivasan atrage aten\u021bia c\u0103 acest lucru nu se aplic\u0103 \u0219i \u00een India.[29]<\/sup><\/a> \u00cen India c\u00e2inii \u00ee\u0219i pot tr\u0103i vie\u021bile \u00een lipsa unui posesor uman, motiv pentru care nu sunt predetermina\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ca \u201epets\u201d, nici ca animale utilitare sau ca subiec\u021bi de laborator pentru experimente.[30]<\/sup><\/a> Acest lucru este vizibil \u0219i din termenul theru nai <\/em>din limba tamil\u0103, folosit pentru c\u00e2inii care tr\u0103iesc \u00een libertate, semnific\u00e2nd: c\u00e2ine al str\u0103zii.[31]<\/sup><\/a> No\u021biunea de animal \u201evagabond\u201d sau \u201ehoinar\u201d nu este folosit\u0103 astfel pentru c\u00e2inii care locuiesc \u00een spa\u021biul public.[32]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 compara\u021bie \u00eentre modul \u00een care c\u00e2inii sunt v\u0103zu\u021bi \u00een Marea Britanie \u0219i felul \u00een care sunt v\u0103zu\u021bi \u00een India ne arat\u0103, dup\u0103 cum a observat \u0219i Philip Howell, c\u0103 portretizarea acestora ca \u201evagabonzi\u201d este \u00een cele din urm\u0103 o \u201econstruc\u021bie juridic\u0103 \u0219i spa\u021bial\u0103\u201d.[33]<\/sup><\/a> \u00centr-un articol despre prevenirea accidentelor pe strad\u0103 din buletinul documentar \u201eC\u00eeinii no\u0219trii\u201d, publicat de Asocia\u021bia Chinologic\u0103 \u00een perioada ceau\u0219ist\u0103, este surprins\u0103 tocmai aceast\u0103 construc\u021bie \u00een contextul Rom\u00e2niei printr-o remarc\u0103 a faptului c\u0103 \u201epotrivit reglement\u0103rilor existente, orice c\u00eeine liber<\/em> pe strad\u0103 este socotit c\u00eeine vagabond<\/em> \u0219i serviciul de ecarisaj \u00ee\u0219i va face datoria.\u201d[34]<\/sup><\/a> Vagabondul este astfel \u201eo categorie a excluziunii\u201d care declar\u0103 non-apartenen\u021ba c\u00e2inelui liber \u00een apropierea a\u0219ez\u0103rilor umane.[35]<\/sup><\/a> Mai mult dec\u00e2t un simplu termen pentru individul \u201er\u0103t\u0103citor\u201d, Vagabondul este un construct al ora\u0219ului unde se produce \u0219i se reproduce sub forma unui membru indezirabil al societ\u0103\u021bii.[36]<\/sup><\/a> Aceast\u0103 categorie social\u0103 difuz\u0103 nu a existat mereu, ci a fost produs\u0103 \u00een timp. \u00cen cazul oamenilor, ceea ce a f\u0103cut ca deplas\u0103rile acestora s\u0103 fie condamnabile, duc\u00e2nd la apari\u021bia fenomenului de \u201evagabondaj\u201d \u0219i a legilor aferente acestuia \u00eenc\u0103 din secolul al XIV-lea, a fost dorin\u021ba de a controla for\u021ba de munc\u0103 \u00een urma pandemiei de cium\u0103 bubonic\u0103.[37]<\/sup><\/a> \u00cencep\u00e2nd cu secolul al XVI-lea, \u00eencerc\u0103rile repetate de a identifica, tria \u0219i sc\u0103pa de actorii sociali \u201enea\u0219eza\u021bi la casa, familia \u0219i munca lor\u201d care reprezentau o amenin\u021bare asupra societ\u0103\u021bii \u201ea\u0219ezate\u201d au dat na\u0219tere unei noi categorii de indivizi.[38]<\/sup><\/a> Multe persoane s\u0103race, \u00een majoritatea cazurilor, dar \u0219i persoane queer, mad<\/em>, disabled<\/em> \u0219i altele \u00een c\u0103utare de lucru \u0219i condi\u021bii mai bune de via\u021b\u0103 au ajuns s\u0103 fie obiectul \u201eviolen\u021bei legitime\u201d din partea statului.[39]<\/sup><\/a> Imaginea individului \u201er\u0103t\u0103citor\u201d, odat\u0103 transformat \u00eentr-un inamic al ordinii publice, a luat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area problematic\u0103 a Vagabondului care trebuia s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtat \u0219i \u021binut la distan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Func\u021bion\u00e2nd \u00eentr-o logic\u0103 similar\u0103, sub acela\u0219i mecanism de numire, delimitare \u0219i control, imaginea pe care c\u00e2inele liber a primit-o, cea de Vagabond, a \u00eent\u0103rit discursurile prezente din jurul non-apartenen\u021bei acestuia \u00een spa\u021biul public \u0219i percep\u021biile c\u0103 acesta ar fi \u00een plus. Odat\u0103 v\u0103zut ca fiind nelalocul lui, fie \u201epierdut\u201d de om sau \u201ef\u0103r\u0103 cas\u0103\u201d, c\u00e2inele \u201er\u0103t\u0103citor\u201d f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n uman devine automat \u0219i \u201ef\u0103r\u0103-de-lege\u201d, iar prezen\u021ba acestuia se transform\u0103 \u00eentr-o problem\u0103 de rezolvat \u0219i gestionat.[40]<\/sup><\/a> Existen\u021ba sa ajunge s\u0103 fie vizibil\u0103 sub forma unui surplus, o gre\u0219eal\u0103 \u0219i o urm\u0103 a lipsei de \u201eciviliza\u021bie\u201d care trebuie \u00eenl\u0103turat\u0103 odat\u0103 ce rela\u021bia de sinantropie este denaturalizat\u0103. C\u00e2inii liberi sunt portretiza\u021bi \u00een prezent ca \u201eo amenin\u021bare, capabili s\u0103 polueze, s\u0103 d\u0103uneze \u0219i s\u0103 degradeze civiliza\u021bia urban\u0103\u201d, dar \u0219i ca un \u201eadev\u0103rat pericol\u201d pentru Natura \u201epur\u0103\u201d.[41]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Limbajul de zi cu zi ne arat\u0103 valorile societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im \u0219i comunic\u0103 at\u00e2t locul, c\u00e2t \u0219i rolul, c\u00e2inelui \u00een func\u021bie de acestea. Categoriile de (non)apartenen\u021b\u0103 ilustreaz\u0103 utilitatea \u0219i satisfac\u021bia pe care acesta o aduce omului, precum \u0219i lipsa lor. C\u00e2inele poate s\u0103 fie cu sau f\u0103r\u0103 proprietar, cu alte cuvinte, cu sau f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n. \u00cen primul caz acesta este, de cele mai multe ori, fie \u201ede companie\u201d, \u201ede paz\u0103\u201d sau \u201ede v\u00e2n\u0103toare\u201d \u0219i apar\u021bine spa\u021biului domestic, privat. \u00cen al doilea caz, el devine un c\u00e2ine \u201emaidanez\u201d, \u201ehoinar\u201d care nu este la locul potrivit – un Vagabond. Prima rela\u021bie cu c\u00e2inele este de dorit, a doua nu. Astfel, dac\u0103 c\u00e2inele nu este ferm st\u0103p\u00e2nit \u0219i nu este vizibil fidel omului este exterminat ca \u201ed\u0103un\u0103tor\u201d sau \u00eenl\u0103turat prin mijloace \u201eumane\u201d, capturat, sterilizat, \u00eenchis \u00eentr-un spa\u021biu mic sau predat unui alt posesor uman ca \u201eanimal de companie\u201d, pentru a fi reintegrat cu success \u00een structurile sociale, \u00een caz contrar risc\u0103 s\u0103 fie \u201eeutanasiat\u201d, otr\u0103vit sau lovit fatal de ma\u0219ini \u0219i oameni.<\/p>\n\n\n\n

Aceste categorii, folosite fie din utilitate, fie din pur\u0103 comoditate sau din lipsa altor alternative, devin dezirabile la nivel social pentru c\u0103 permit controlul c\u00e2inilor \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103. \u00cen acest sens, poate c\u0103 sintagma de \u201ec\u00e2ini ai str\u0103zii\u201d ar fi mai potrivit\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 poate destabiliza \u00een\u021belegerea antropocentric\u0103 prin care \u201e\u00ab\u2060acas\u0103\u00bb, un loc de apartenen\u021b\u0103 \u0219i siguran\u021b\u0103, se refer\u0103 exclusiv la locuin\u021ba uman\u0103\u201d.[42]<\/sup><\/a> Aceast\u0103 \u00eencadrare ar putea recunoa\u0219te pe de-o parte \u0219i alte rela\u021bii pe care oamenii le-au \u00eentre\u021binut cu c\u00e2inii de-a lungul timpului, decriminaliz\u00e2nd existen\u021ba acestora \u00een afara propriet\u0103\u021bii private. Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, sintagma poate omite faptul c\u0103 mul\u021bi dintre ace\u0219ti c\u00e2ini nu tr\u0103iesc efectiv, sau exclusiv, pe str\u0103zi, l\u0103s\u00e2nd u\u0219or impresia gre\u0219it\u0103, \u00een ochii publici, c\u0103 ar fi bine ca ace\u0219tia s\u0103 fie pe mijlocul \u0219oselelor asaltate de un num\u0103r nesf\u00e2r\u0219it de ma\u0219ini.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 alternativ\u0103 ar fi s\u0103 ne g\u00e2ndim la ace\u0219tia ca fiind \u201eliberi\u201d sau \u201eindies\u201d (de la independen\u021bi). Aceast\u0103 \u00eencadrare ar putea, de asemenea, combate o \u00een\u021belegere occidental\u0103 asupra apartenen\u021bei lor, accentu\u00e2nd totodat\u0103 capacitatea acestora de a alege \u0219i faptul c\u0103 mobilitatea lor nu este, sau nu trebuie s\u0103 fie, restric\u021bionat\u0103. \u00cen acest fel, am putea vorbi de c\u00e2ini \u00een captivitate<\/em> \u0219i opusul acestora \u00een libertate,<\/em> lucru care ar pozi\u021biona critic statutul lor de proprietate.<\/em> Dar, nici aceast\u0103 clasificare care merge pe o linie aboli\u021bionist\u0103 a drepturilor animalelor nu este \u00een \u00eentregime f\u0103r\u0103 probleme. Cu toate c\u0103 am putea vorbi de libertate<\/em> ca o lips\u0103 a statutului de proprietate \u0219i nu de Libertate \u00eentr-un sens utopic, ideal, desprins de rela\u021biile, istoriile \u0219i re\u021belele \u00een care ace\u0219ti c\u00e2ini \u00ee\u0219i fac vizibil\u0103 prezen\u021ba, exist\u0103 \u0219i alte sub\u00een\u021belesuri care pot persista.<\/p>\n\n\n\n

O posibil\u0103 problem\u0103, de exemplu, ar putea s\u0103 derive din \u00een\u021belegerea statutului de captivitate. De\u0219i, c\u00e2inii care tr\u0103iesc ca proprietatea omului sunt efectiv captivi din multe puncte de vedere, lucru care \u00eei face mai dependen\u021bi de oameni, nu \u00eenseamn\u0103 automat c\u0103 rela\u021biile de dependen\u021b\u0103 sunt \u00een esen\u021b\u0103 sortite abuzului \u0219i exploat\u0103rii.[43]<\/sup><\/a> Cu toate c\u0103 mul\u021bi c\u00e2ini sunt \u00eentr-o pozi\u021bie vulnerabil\u0103 ca \u201epets\u201d, fiind supu\u0219i diferitor violen\u021be sau obiceiuri \u0219i reguli umane c\u0103rora nu le v\u0103d rostul, dependen\u021ba \u0219i independen\u021ba \u00eens\u0103\u0219i se afl\u0103 adesea pe un spectru, nu sunt \u00een opozi\u021bie. Nefiind determinate doar de un singur factor, acestea se schimb\u0103 \u0219i variaz\u0103 pe parcursul vie\u021bii de la individ la individ \u00een func\u021bie de diferite circumstan\u021be, posibilit\u0103\u021bi \u0219i activit\u0103\u021bi.[44]<\/sup><\/a> Problema \u021bine de felul \u00een care alegem s\u0103 r\u0103spundem rela\u021biilor de dependen\u021b\u0103 existente, \u0219i nu de a le for\u021ba s\u0103 dispar\u0103 prin orice mijloc posibil, abandon\u00e2nd responsabilit\u0103\u021bile pe care le avem. Pentru c\u0103 dependen\u021ba \u201enu implic\u0103 \u00een mod intrinsec o pierdere a demnit\u0103\u021bii\u201d, nu trebuie v\u0103zut\u0103 ca o sl\u0103biciune.[45]<\/sup><\/a> Acest lucru ne face adesea s\u0103 trecem cu vederea nevoile \u0219i preferin\u021bele celor din jur care ne pot ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine cum s\u0103 restructur\u0103m rela\u021biile, spa\u021biile \u0219i societatea \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 o mai bun\u0103 func\u021bionare a fiec\u0103ruia indiferent de abilit\u0103\u021bi.[46]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

Un lucru important care reiese din studiile critice pe (diz)abilit\u0103\u021bi este c\u0103 nimeni nu<\/em> este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een \u00eentregime, independent. De\u0219i, c\u00e2inii liberi (sau indies) se bucur\u0103 adesea de o mai mare independen\u021b\u0103 \u00een privin\u021ba anumitor alegeri, ace\u0219tia au parte de o libertate finit\u0103. C\u00e2inii din spa\u021biul public tr\u0103iesc \u00eentr-o rela\u021bie de interdependen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de alte structuri politice \u0219i economice \u0219i sunt supu\u0219i diferitor presiuni de mediu \u0219i sociale, at\u00e2t la nivel macro, c\u00e2t \u0219i din punct de vedere al rela\u021biilor intersubiective (conspecifice \u0219i interspecifice). Libertatea lor este \u00een acest sens limitat\u0103 gardurilor, \u0219oselelor, ma\u0219inilor, cl\u0103dirilor \u0219i legilor \u00een vigoare, tr\u0103ind \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu societatea uman\u0103, dar \u0219i cu ecologia urban\u0103 \u0219i al\u021bi membri ai speciei lor.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un final, c\u00e2inii din spa\u021biul public rom\u00e2nesc au fost categorisi\u021bi adesea \u0219i ca \u201eanimale comunitare\u201d, o \u00een\u021belegere care recunoa\u0219te at\u00e2t apartenen\u021ba acestora fa\u021b\u0103 de spa\u021biul public, c\u00e2t \u0219i faptul c\u0103 sunt \u00een grija mai multor persoane – cu toate c\u0103, istoric vorbind, acest lucru nu a \u00eensemnat automat mai mult\u0103 aten\u021bie \u0219i grij\u0103 din partea tuturor, \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin din partea statului.[47]<\/sup><\/a> Atunci c\u00e2nd nu erau detesta\u021bi \u0219i echivala\u021bi cu ceva indezirabil, c\u00e2inii comunitari erau v\u0103zu\u021bi ca afl\u00e2ndu-se \u00een grija locatarilor preocupa\u021bi de a le oferi ap\u0103, hran\u0103, un culcu\u0219 improvizat \u0219i de a-i ascunde de hingheri, \u0219i mai pu\u021bin interesa\u021bi de controlul mobilit\u0103\u021bii, sexualit\u0103\u021bii \u0219i comportamentului acestora. \u00cen acest sens, rela\u021bia cu c\u00e2inii comunitari era opus\u0103 de\u021binerii \u0219i controlului tot mai accentuat, \u0219i \u00eensemna mai degrab\u0103 o incluziune \u00een spa\u021biul urban care era reapropiat \u0219i transformat \u00eentr-un spa\u021biu ceva mai locuibil \u0219i prietenos altor animale.[48]<\/sup><\/a> Clasificare acestora ca fiind \u201eai blocului\u201d sau \u201eai cartierului\u201d estompa pe de-o parte grani\u021ba bine stabilit\u0103 dintre animale de\u021binute \u0219i nede\u021binute \u0219i avea, \u00een acest sens, un poten\u021bial politic eliberator. Cu toate acestea, \u201ecomunitatea\u201d din jurul acestora cuprindea de multe ori un num\u0103r mic de locatari cu resurse \u0219i timp limitat, iar angajamentul par\u021bial al cet\u0103\u021benilor, echivalat cu o lips\u0103 a responsabilit\u0103\u021bii, a ajuns s\u0103 fie blamat, detestat \u0219i \u00een cele din urm\u0103 absent. \u00cen prezent, c\u00e2inii comunitari se bucur\u0103 de mai pu\u021bin control \u00een schimbul unor riscuri uria\u0219e at\u00e2t timp c\u00e2t eutanasierea lor este legal\u0103 \u0219i intoleran\u021ba oamenilor, dezvoltarea urban\u0103 \u0219i num\u0103rul ma\u0219inilor sunt \u00een cre\u0219tere. Tot mai des, un num\u0103r c\u00e2t mai mare de persoane consider\u0103 aceast\u0103 viziune a fi \u201edeplasat\u0103\u201d \u0219i \u201e\u00eenapoiat\u0103\u201d realit\u0103\u021bii sociale \u00een care tr\u0103im, iar \u00een lipsa unor schimb\u0103ri de traiectorie, categoria c\u00e2inilor comunitari a disp\u0103rut aproape \u00een totalitate din imaginarul colectiv.<\/p>\n\n\n\n

Cum s\u0103 vorbim atunci despre c\u00e2inii care \u00eenc\u0103 mai traverseaz\u0103 spa\u021biul public, urban \u0219i rural, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd zone private, transgres\u00e2nd norme sociale \u0219i sustr\u0103g\u00e2ndu-se din a fi u\u0219or categorisibili? Cum s\u0103 vorbim \u00een termeni mai pu\u021bini antropocentrici, mai pu\u021bini umani\u0219ti, \u00een termeni care dau voce agentivit\u0103\u021bii, precarit\u0103\u021bii \u0219i rezisten\u021bei acestora, f\u0103r\u0103 a romantiza libertatea constr\u00e2ns\u0103 de care au parte? Poate c\u0103 \u00een cele din urm\u0103 ace\u0219ti c\u00e2ini c\u0103rora li s-au pus at\u00e2tea etichete nu sunt nici \u201ehoinari\u201d, nici \u201eai str\u0103zii\u201d, nici \u201ecomunitari\u201d, nici \u201eliberi\u201d. <\/em>Tr\u0103ind adesea \u00eentr-o rela\u021bie de sinantropie, ace\u0219tia \u00eenva\u021b\u0103, r\u0103spund \u0219i se adapteaz\u0103 constant mediului urban sau rural \u00een care se afl\u0103, rezist\u00e2nd \u0219i persist\u00e2nd \u00een ciuda tuturor presiunilor umane. \u00cen acest sens ei scap\u0103 – cel pu\u021bin par\u021bial – limbajului, sc\u0103p\u0103 controlului, scap\u0103 categorisirilor, str\u0103pung\u00e2nd lumea modern\u0103, \u00eempreun\u0103 cu binarit\u0103\u021biile \u0219i idealurile acesteia, \u0219i ar\u0103t\u00e2ndu-ne \u00eenc\u0103 o dat\u0103 imposibilitatea noastr\u0103 de a controla lumea non-uman\u0103 \u00een \u00eentregime.<\/p>\n\n\n\n

A lua \u00een calcul existen\u021ba, nevoile \u0219i interesele acelora care tr\u0103iesc \u00een afara locuin\u021bei umane, dar nu departe de noi, acelor fiin\u021be care nu sunt \u201eanimale de companie\u201d abandonate, dar care sunt printre noi, acelor animale care se opun structurilor \u0219i interpret\u0103rilor umane, dar cu care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im istorii, spa\u021bii \u0219i identit\u0103\u021bi comune, este un prim pas \u00een a ne g\u00e2ndi la alte moduri de a convie\u021bui \u00eentr-o lume antropizat\u0103. Problema, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u201enu este at\u00e2t de mult aceea de a avea st\u0103p\u00e2ni buni sau r\u0103i, ci mai degrab\u0103 aceea de a reu\u0219i s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 o convie\u021buire, ni\u0219te afecte, ni\u0219te rela\u021bii care s\u0103 fie independente de cuv\u00e2ntul st\u0103p\u00e2n.\u201d[49]<\/sup><\/a> Felul \u00een care c\u00e2inele sinantrop ocup\u0103 diferite spa\u021bii \u00een ciuda tuturor piedicilor, rezist\u00e2nd \u0219i adapt\u00e2ndu-se mediului antropic nu este o \u201ehoin\u0103real\u0103 f\u0103r\u0103 nici un rost\u201d sau un simplu rezultat al \u201esuprapopul\u0103rii\u201d, ci un mod prin care acesta \u00ee\u0219i negociaz\u0103 constant apartenen\u021ba \u00een afara rela\u021biilor de proprietate \u0219i supunere. Neg\u00e2nd acest lucru reafirm\u0103m spa\u021biul public ca un loc intrinsec uman, un loc menit s\u0103 fie ostil altor animale care \u00eel populeaz\u0103, priv\u00e2nd c\u00e2inele sinantrop de teritoriul s\u0103u, de familia sa, de alegerile sale, uneori chiar \u0219i de corpul s\u0103u \u0219i de o lume afectiv\u0103 bogat\u0103 \u00een mirosuri, experien\u021be \u0219i tr\u0103iri particulare pe care nu le putem \u00eenlocui, oric\u00e2t de sigure, confortabile \u0219i prietenoase ar fi locuin\u021bele noastre. O fr\u00e2ntur\u0103 din aceste dorin\u021be mundane \u0219i arz\u0103toare care r\u0103m\u00e2n adesea profund ne\u00een\u021belese de oameni sunt redate \u0219i \u00een prima parte a poemului, \u201eEu sunt un c\u00e2ine \u0219i nu m-am n\u0103scut pentru\u2026\u201d<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

\n
\n

\u2026ca s\u0103 stau nemi\u0219cat pe o canapea,<\/p>\n\n\n\n

sau pentru ca s\u0103 fiu transformat \u00eentr-o p\u0103pu\u0219\u0103, \u00eentr-un feti\u0219 pentru a-\u021bi rezolva problemele,<\/p>\n\n\n\n

sau s\u0103-mi v\u0103d anihilat\u0103 identitatea natural\u0103,<\/p>\n\n\n\n

sau chiar s\u0103 fiu privat de dorin\u021ba mea de a colabora cu grupul.<\/p>\n\n\n\n

Nu sunt copilul t\u0103u, dar nici una dintre ma\u0219inile tale.<\/p>\n\n\n\n

Iubesc mirosul de frunze moarte, de iarb\u0103 umed\u0103 \u0219i de excremente cu care m\u0103 delectez respir\u00e2nd tot ce te dezgust\u0103 dar nu \u00ee\u021bi suport parfumurile.<\/p>\n\n\n\n

Eu caut o libertate pe care tu nu o \u00een\u021belegi, o libertate care poate s\u0103 \u00ee\u021bi par\u0103 o constr\u00e2ngere, pentru c\u0103 \u00eenseamn\u0103 participare \u0219i definirea rolurilor.\u201d[50]<\/sup><\/a> <\/p>\n<\/div>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

La fel cum Animalitatea trebuie \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103 \u0219i reafirmat\u0103 \u00een termeni pozitivi, scoas\u0103 din conota\u021biile \u0219i asocierile negative pe care le-a primit pentru a-l defini pe Om prin opozi\u021bie, tot a\u0219a am putea accentua poten\u021bialul subversiv al c\u00e2inelui vagabond,<\/em> vizibil \u00een modurile diverse prin care acesta rezist\u0103 limbajului antropocentric \u0219i se opune controlului uman.[51]<\/sup><\/a> Transformarea semnifica\u021biei acestui termen peiorativ, prin conferirea unui sens eliberator care reflect\u0103 agentivitatea \u0219i rezisten\u021ba acestor c\u00e2ini, este un act strategic, politic \u0219i o r\u0103zvr\u0103tire \u00eempotriva valorilor antropocentrice. Astfel, plec\u00e2nd de la mottoul lui Davide Majocchi \u201eto\u021bi suntem vagabonzi\u201d, adic\u0103 nea\u0219eza\u021bi la \u201elocul nostru\u201d \u0219i cu o dorin\u021b\u0103 intrinsec\u0103 de a fi liberi, din \u201einamic al ordinii publice\u201d, c\u00e2inele vagabond devine o for\u021b\u0103 a rezisten\u021bei \u0219i aliatul nostru \u00eempotriva managementului \u0219i controlului \u00eentr-o lume tot mai antropizat\u0103 \u0219i tot mai autoritar\u0103 care ne-a \u00eempins pe totx \u00eentr-un colaps ecologic.[52]<\/sup><\/a>Totx suntem vagabonzx<\/em> eviden\u021biaz\u0103 o zon\u0103 a indistinc\u021biei <\/em>\u00een care ne afl\u0103m, unde diferen\u021ba dintre Om \u0219i Animal nu mai poate fi sus\u021binut\u0103, iar centrul nostru de interes se schimb\u0103 \u00eenspre noi alian\u021be.[53]<\/sup><\/a><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Note<\/p>\n\n\n\n

\n

[1]<\/a>. Vezi min. 1:01:52 din OIPA Italia, \u201eCONFERENZA \u00abIL RANDAGISMO CANINO NEL SUD ITALIA: CONOSCERLO PER GESTIRLO\u00bb\u201d<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a>. Marchesini, \u201eANIMALS OF THE CITY\u201d, 84.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a>. Marchesini, 90.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a>. \u00cencerc\u0103rile de \u00eenl\u0103turare a c\u00e2inilor din spa\u021biul public au loc at\u00e2t prin legile statului sau prin ac\u021biunile anumitor prim\u0103rii, ad\u0103posturi, cet\u0103\u021beni \u0219i asocia\u021bii, c\u00e2t \u0219i prin diverse dezbateri \u0219i planuri de ac\u021biune cum este, de exemplu, proiectul https:\/\/animalehoinare.ro<\/a>; Opincaru \u0219i Vasile, \u201eStudiu de percep\u021bie privind animalele domestice hoinare \u0219i f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n \u00een Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a>. Mih\u0103ilescu, Povestea maidanezului Leu\u021bu<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a>. Mih\u0103ilescu, 39-40.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a>. Despre antroparhie vezi Cudworth, Developing Ecofeminist Theory.<\/em><\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a>. Tuan, Dominance and Affection<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a>. Srinivasan, \u201eThe biopolitics of animal being and welfare\u201d; Kean, The Great Cat & Dog Massacre<\/em>; Opincaru \u0219i Vasile, 37.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a>. Chris Pearson men\u021bioneaz\u0103 cum persoanele care protejau animalele promovau \u201euciderea uman\u0103\u201d \u00een mai multe p\u0103r\u021bi \u0219i \u00een mai multe feluri, dincolo de practicile din ad\u0103posturi. \u00cenecarea puilor era sugerat\u0103 ca un act de mil\u0103 efectuat de to\u021bi iubitorii animalelor pentru a le proteja de o via\u021ba mizer\u0103 pe str\u0103zi \u0219i pentru a nu ajunge pe m\u00e2inile oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 care practicau vivisec\u021bii. \u00cempu\u0219carea c\u00e2inilor \u0219i pisicilor r\u0103nite era, de asemenea, sugerat\u0103 ca practic\u0103 de \u201eucidere uman\u0103\u201d; Pearson, Dogopolis, <\/em>113.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a>. Vezi Pearson, 111; Srinivasan, 10; Troglodita Tribe, CHIUDIAMO I CANILI!<\/em>;<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a>. Despre gonadectomie \u0219i efectele negative pe termen lung vezi Kutzler, \u201ePossible Relationship between Long-Term Adverse Health E\ufb00ects of Gonad-Removing Surgical Sterilization and Luteinizing Hormone in Dogs\u201d; Reichler, \u201eGonadectomy in cats and dogs\u201d; Urfer \u0219i Kaeberlein, \u201eDesexing Dogs\u201d; Iar, despre gonadectomie ca practic\u0103 de modificare a comportamentului vezi Palmer, \u201e\u00abTaming the Wild Profusion of Existing Things\u00bb\u201d, 127-128.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a>. Srinivasan, 13.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a>. Srinivasan et al., \u201eReorienting rabies research and practice: Lessons from India\u201d, 4.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a>. Srinivasan et al. 4.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/a>. Srinivasan et al. 4.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/a>. Opincaru \u0219i Vasile, 11.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/a>. Opincaru \u0219i Vasile, 4-5.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/a>. Despre influen\u021bele umane negative asupra biodiversit\u0103\u021bii, vezi IPBES, Global assessement report of the Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services<\/em>; Iar, \u00een ceea ce prive\u0219te influen\u021bele pozitive, pe care c\u00e2inii liberi le pot avea, vezi Bonanni, \u201eI cani liberi, questi sconosciuti\u201d; Vezi, de asemenea, \u0219i alte analize critice asupra conserv\u0103rii biodiversit\u0103\u021bii, Biermann \u0219i Mansfield, \u201eBiodiversity, purity, and death\u201d, precum \u0219i Srinivasan \u0219i Kasturirangan, \u201eConservation and Invasive Alien Species: Violent Love\u201d; Opincaru \u0219i Vasile, 43.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/a>. Mih\u0103ilescu, 39.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/a>. Vezi Karamaniola, Bucharest Barks<\/em>, 15.<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/a>. Bonanni, \u201eCani pericolosi e\u00a0libert\u00e0\u201d; Wang et al., \u201eOut of southern East Asia\u201d; Pilot et al. \u201eOn the origin of mongrels\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/a>. Hughes \u0219i Macdonald, \u201eA review of the interactions between free-roaming domestic dogs and wildlife\u201d, 342.<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/a>. Lord \u0219i Feinstein, Smith, Coppinger, \u201eVariation in reproductive traits of members of the genus Canis\u201d, 132.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/a>. Bonanni.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/a>. Marchesini, 80.<\/p>\n\n\n\n

[27]<\/a>. Marchesini, 81.<\/p>\n\n\n\n

[28]<\/a>. Vezi Srinivasan, \u201eRemaking more-than-human society\u201d, 12.<\/p>\n\n\n\n

[29]<\/a>. Srinivasan, \u201eThe biopolitics of animal being and welfare, 6.<\/p>\n\n\n\n

[30]<\/a>. Srinivasan, 7; Srinivasan, \u201eRemaking more\u2010than\u2010human society\u201d, 5.<\/p>\n\n\n\n

[31]<\/a>. Srinivasan, 7.<\/p>\n\n\n\n

[32]<\/a>. Srinivasan, 7.<\/p>\n\n\n\n

[33]<\/a>. Howell, At Home and Astray<\/em>, 100.<\/p>\n\n\n\n

[34]<\/a>. Asocia\u021bia Chinologilor, \u201ePrevenirea accidentelor de strad\u0103\u201d, (italics ad\u0103ugat).<\/p>\n\n\n\n

[35]<\/a>. Mih\u0103ilescu, 45.<\/p>\n\n\n\n

[36]<\/a>. Mih\u0103ilescu, 44-45.<\/p>\n\n\n\n

[37]<\/a>. Mih\u0103ilescu, 51.<\/p>\n\n\n\n

[38]<\/a>. Mih\u0103ilescu, 55; Vezi \u0219i 51-55.<\/p>\n\n\n\n

[39]<\/a>. Mih\u0103ilescu, 55.<\/p>\n\n\n\n

[40]<\/a>. Vezi de exemplu observa\u021bia pe care o face \u0219i Karamaniola pe parcursul cercet\u0103rii de pe teren, sesiz\u00e2nd felul \u00een care sunt v\u0103zu\u021bi c\u00e2inii de pe str\u0103zile Bucure\u0219tiului ca fiind nelalocul lor \u0219i de prisos. Karamaniola, 101, 105.<\/p>\n\n\n\n

[41]<\/a>. Karamaniola, 10.<\/p>\n\n\n\n

[42]<\/a>. Narayanan, \u201eStreet dogs at the intersection of colonialism and informality\u201d, 485.<\/p>\n\n\n\n

[43]<\/a>. \u00cen ceea ce prive\u0219te captivitatea, vezi Pierce, Run, Spot, run: the ethics of keeping pets<\/em>; Donaldson \u0219i Kymlicka, Zoopolis<\/em>, 62-63.<\/p>\n\n\n\n

[44]<\/a>. Donaldson \u0219i Kymlicka, 66.<\/p>\n\n\n\n

[45]<\/a>. Donaldson \u0219i Kymlicka, 84.<\/p>\n\n\n\n

[46]<\/a>. Donaldson \u0219i Kymlicka, 84.<\/p>\n\n\n\n

[47]<\/a>. Vezi Karamaniola, 158.<\/p>\n\n\n\n

[48]<\/a>. Karamaniola, 159.<\/p>\n\n\n\n

[49]<\/a>. Troglodita Tribe,74.<\/p>\n\n\n\n

[50]<\/a>. Marchesini, \u201eSono un cane e non sono nato per\u2026\u201d<\/p>\n\n\n\n

[51]<\/a>. Despre \u201eemanciparea animalit\u0103\u021bii\u201d, vezi Marchesini, Over the human<\/em>, 133-135; Vezi \u0219i Goodfellow, Radical Companionship<\/em>, 24.<\/p>\n\n\n\n

[52]<\/a>. Cavalieri, \u201eNO PET – Liberi e Randagi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

[53]<\/a>. Vezi Calarco, Thinking through animals: Identity, difference, indistinction<\/em>; Calarco, Zoographies: The question of the animal from Heidegger to Derrida<\/em>; Calarco, Beyond the Anthropological Difference.<\/em><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prezen\u021ba c\u00e2inilor \u00een spa\u021biul public este v\u0103zut\u0103 ca o problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 Rom\u00e2nia de ani buni, iar \u00eencerc\u0103rile de solu\u021bionare a acesteia continu\u0103 \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi. \u00cens\u0103, aceast\u0103 a\u0219a-numit\u0103 problem\u0103 nu este legat\u0103 numai de felul \u00een care prezen\u021bele acestora ajung s\u0103 fie gestionate \u0219i de ce form\u0103 de control este ideal\u0103, ci \u0219i de felul \u00een care c\u00e2inii au ajuns s\u0103 fie v\u0103zu\u021bi ca fiind nelalocul lor \u00een preajma a\u0219ez\u0103rilor umane…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":80,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15],"tags":[],"class_list":["post-79","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cercetare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/79","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=79"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/79\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":676,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/79\/revisions\/676"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/80"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=79"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=79"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gandvagabond.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=79"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}