Această cercetare adresează o serie de întrebări politice și filosofice legate de identitățile, rolurile, relațiile, spațiile și imaginariile existente sau posibile dintre oameni și câinii care trăiesc în libertate. Profund influențată de antispeciismul postumanist, teorii sociale și politice, orientări etologice, ecologice, epistemologice, ontologice, semiotice, istorice și geografice anti-antropocentrice atente la alte animale, precum și de numeroase studii științifice și analize pe subiect, cercetarea se situează în câmpul de studii critice despre animale, vizând diferite probleme ce țin de justiția multispecii, socială și de mediu și analizând felul în care relațiile de putere și dominație față de alte animale operează în societate.

Acest studiu urmărește cum urbanizarea, privatizarea și gentrificarea orașelor marginalizează, alungă, sau chiar elimină în întregime câinii care conviețuiesc în preajma așezărilor umane. Problematizând procesele moderne de purificare, împreună cu discursurile prezente de „civilizare” și Europenizare a României, această cercetare arată cum câinii, a căror mobilitate nu este restricționată, ajung să fie percepuți adesea ca un pericol public nociv și sunt astfel alocați unor categorii de non-apartenență în orașe. Cu toate că acest lucru nu dă naștere numai unor politici ostile, pripite și ineficiente și nu instigă doar la ură, ci și la milă, acțiunile de ajutor care apar ca răspuns nu duc totodată și la o transformare a spațiului public. Dimpotrivă, acestea continuă adesea și ele, indirect, un proiect de antropizare a spațiului mai-mult-decât-uman grupând toți câinii liberi într-o categorie omogenă pentru a fi înlăturați, în acest caz prin mijloace „umane”, din spațiile în care trăiesc. Indiferent că sunt câini pierduți, abandonați, cu posesor uman, dar care umblă liberi, câini bolnavi sau traumatizați, câini comunitari, sinantropi, câini nesocializați cu oamenii, sau care trăiesc în libertate de generații la rând, toți câinii care trăiesc în afara proprietății private ajung, de cele mai multe ori, să fie văzuți la fel: un surplus de controlat, stăpânit și înlăturat.

Explorând relațiile care apar între oameni și câini dintr-o perspectivă anti-antropocentrică și anti-autoritară, studiul analizează critic (bio)politicile care guvernează corpurile și populațiile acestor câini cu scopul de a propune, în cele din urmă, alte moduri de a relaționa și conviețuii cu aceștia.